|
|
cavan
cavan (cá-vanŭ) sm cavanj (cá-vanjĭ) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); poci, ulcior, bot, budic, cãnatã, cingu, putets, potã, dud
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}
§ cãnatã2 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cavan)
§ cingu2 (cín-gu) sm pl(?) – (unã cu cavan)
dud1
dud1 (dúdŭ) sm pl(?) – vas di loc (lut) arsu, cu unã pãnticã largã sh-cu gura strimtã; poci, ulcior, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã
{ro: urcior}
{fr: cruche à large panse}
{en: jug, pitcher with a large belly}
gepi/gepe
gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã
§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii
§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)
poci1
poci1 (pócĭŭ) sn poaci/poace (pŭá-ci) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã, cu unã i cu doauã mãnush (mãnãri), tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); stamnã ma njicã; ulcior, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã, dud;
(expr: sh-lo oalili sh-poacili sh-fudzi = sh-lo tuti lucrili-a lui sh-fudzi di-aoa, li cãli, li spãstri, etc.)
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}
ex: s-dutsi, s-dutsi pocilu ntr-apã, pãnã tsi nãoarã creapã; lo poacili shi unã bucljitsã; un semnu di ficior, ca un poci (ulcior); loarã un cheaptini, nã cheatrã (miracuni) shi pocilu cu untulemnu; lj-cãftã pocilu s-bea apã nã oarã; lji spindzurarã un poci di gushi; ficiorlu lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu
§ pucic (pu-cícŭ) sn pucitsi/pucitse (pu-cí-tsi) – poci ma njic
{ro: urcioraş}
{fr: petite cruche en terre}
{en: small jug}
ex: andzãreashti un pulj cu un pucic ãn gurã; nu-agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii, sã-lj s-aflã pri cali trã bun, trã arãu
§ puceami/puceame (pu-cĭá-mi) sf pucenj (pu-cénjĭ) – multimi di poaci; loc iu s-fac i s-vindu sh-iu s-aflã multi poaci
{ro: olărie}
{fr: poterie}
{en: pottery}
ex: s-adunã puceamea (tuti poacili) di la trei casi
§ pucear (pu-cĭárŭ) sm puceari (pu-cĭárĭ) – omlu tsi fatsi poaci; omlu tsi vindi poaci; ular, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier, celui qui fait ou vend des cruches en terre}
{en: man who makes or sells jugs, potter}
§ potã (pó-tã) sf poti/pote (pó-ti) – poci (stamnã i putets) njic di loc arsu cu mãnush
{ro: ulcică}
{fr: petit pot en terre avec anse}
{en: small jug}
ex: pota s-freadzi, cã nu lj-avui cãshtiga
§ putets (pu-tétsŭ) sm putets (pu-tétsĭ) – (unã cu poci1)
§ bot (bótŭ) sn boati/boate (bŭá-ti) – (unã cu poci1)
stamnã
stamnã (stám-nã) sf stãmnji (stắm-nji) shi stamni/stamne (stám-ni) – vas di loc (lut) arsu, cu-unã pãnticã largã, gurã ma strimtã sh-di-aradã cu dauã mãnushi (mãnãri di-unã parti sh-di-alantã, tra si s-poartã lishor), tu cari s-tsãni i s-poartã apã (yin, untulemnu, etc.); poci (ulcior, bot, budic, dud, putets, potã, cavan, cãnatã, cingu, crup) ma mari
{ro: amforă, urcior mai mare}
{fr: amphore, grande cruche}
{en: amphora, large jar, jug}
ex: adutsea apã cu stamnili di la fãntãnã; sã-nj umplu stamnili cu apã-aratsi
§ stãmnici/stãmnice (stãm-ní-ci) sf stãmnici/stãmnice (stãm-ní-ci) – stamnã ma njicã
{ro: amforă mai mică}
{fr: petite amphore}
{en: small amphora}
ex: favurlu-nj deadi stãmnicea
§ stãmnar (stãm-nárŭ) sm stãmnari (stãm-nárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi stamni; ular, pucear
{ro: olar}
{fr: potier, celui qui fait ou vend des cruches en terre}
{en: man who makes or sells jugs, potter}
ex: iu-lj va chefea a stãmnarlui, aclo-lj bagã mãnusha
ulcior1
ulcior1 (ul-cĭórŭ) sn ulcioari/ulcioare (ul-cĭŭá-ri) – vas di loc (lut) arsu (cu gura strimtã, cu unã i cu doauã mãnush) tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); poci, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã, dud
(expr: bati-l ficiorlu, pãnã nu-l frãmsi ulciorlu! = va s-ti mindueshti shi s-ljai misuri ninti ca s-tsã si facã znjia cã deapoea, dupã tsi u pats, geaba-l pidipseshti, l-culãseshti pri-atsel tsi tsã u featsi)
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug}