DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bucurilji/bucurilje

bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) sf bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-hãrseashti shi easti ifhãrãstisit di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, mãlinari
{ro: bucurie, plăcere}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: mor cu bucurilji (harauã)

§ bucur (bú-cur) (mi) vb I bucurai (bu-cu-ráĭ), bucuram (bu-cu-rámŭ), bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) – aduchescu (fac pri altu s-aducheascã) unã mari harauã (bucurilji); mbucur, hãrsescu, hãrisescu, hãrãsescu, gudescu
{ro: bucura}
{fr: (se ré)jouir}
{en: rejoice}

§ bucurat (bu-cu-rátŭ) adg bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurats (bu-cu-rátsĭ), bucurati/bucurate (bu-cu-rá-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã mari harauã; tsi easti hãrsit; mbucurat, hãrsit, hãrisit, hãrãsit, gudit
{ro: bucuros}
{fr: (ré)joui, enchanté}
{en: joyous}

§ bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) sf bucurãri (bu-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; mbucurari, hãrsiri, hãrisiri, hãrãsiri, gudiri
{ro: acţiunea de a (se) bucura}
{fr: action de (se ré)jouir}
{en: action of rejoicing}

§ mbucur (mbú-cur) (mi) vb I mbucurai (mbu-cu-ráĭ), mbucuram (mbu-cu-rámŭ), mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurari/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) – (unã cu bucur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

an1

an1 (ánŭ) sm anj (ánjĭ) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; chiro di 365 di dzãli shi shasi sãhãts; sini;
(expr:
1: an = anlu tsi tricu;
2: aoa (tora) sh-un an (sh-doi anj, etc.) = cu un an (doi anj, etc.) ma ninti;
3: alantu an = anlu tsi yini dupã-aestu an;
4: di anj shi anj = di multu chiro;
5: an di an; an cu an = cati an cu-arada;
6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an;
7: un an cali = calea tsi poati s-u facã omlu tu-un an;
8: anlu sh-njiclu = cãti-un njic cati an;
9: pri doi (trei, patru, etc.) anj ãn cap = tamam cãndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj;
10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi mãrit);
11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra s-poatã s-facã un lucru);
12: mari di anj; mari tu anj; tricut di anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adarã un lucru);
13: lj-ari anjlji sum cãciulã = ari ma multsã anj di-atselj tsi-lj spuni (i va s-lji spunã);
14: la multsãlj anj = urari datã a unui om tra s-aibã banã lungã, s-bãneadzã multsã anj;
15: (dzua di) Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzuã a anlui; dzua tsi intrã anlu; dzua di Ayiu-Vasili)
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: un arburi mari, frãndzãli sh-ari albi di-unã parti, lãi di-alantã parti (angucitoari: anlu); ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzãli di cãndu vdzish; anlu-aestu multu-arãu; an (anlu tsi tricu) bishi sh-aestan (sh-aestu an) s-avdzã; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji bunj ti nveatsã s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsirã tu anj
(expr: tu ilichia) ta si sã nsoarã; an
(expr: anlu tsi tricu, aoa sh-un an) nã cãlcarã furlji; an
(expr: aoa sh-un an) earam Bituli; nsoarã-ti, hilj, cã tu anj eshti
(expr: ai ilichia tsi pots s-ti nsori); eara tamam tru anj
(expr: tu ilichia di nsurari, mãrtari)

§ antsãrtsu (an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-doi anj
{ro: anţărţ, acum doi ani}
{fr: il y a deux ans}
{en: two years ago}
ex: antsãrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti

§ an-antsãrtsu (an-an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-trei anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

area

area (a-reá) adv – tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: area yini pri la noi s-nã veadã; di-atumtsea nãsi area s-duc la picurari; cãt ma area (aretcu) prashlji, ahãt ma grash s-fac

§ arãescu1 (a-rã-ĭés-cu) vb IV arãii (a-rã-íĭ), arãeam (a-rã-ĭámŭ), arãitã (a-rã-í-tã), arãiri/arãire (a-rã-í-ri) – li fac s-hibã cama arari, lucrili (tsi s-afla deadun tu-un loc); lucrili tsi s-aflã aproapea, li fac si s-dipãrteadzã un di-alantu; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu
{ro: rări, rarefia, împrăştia}
{fr: raréfier, rendre rare, éparpiller}
{en: rarefy, make scarce, spread}
ex: el lj-arãi prashlji n bãhce (lji ndipãrtã un di-alantu, cu scutearea-a atsilor tsi s-afla tu mesi); oaspitslji arãirã (s-arãspãndirã) ca cãprili; arãirã (s-arãspãndirã) prit pãduri; arãits-vã! (arãspãndzãts-vã!); oaminjlji arãirã

§ arãit1 (a-rã-ítŭ) adg arãitã (a-rã-í-tã), arãits (a-rã-ítsĭ), arãiti/arãite (a-rã-í-ti) – tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu altsã) tu-un loc ma mari iu va s-aflã ma ndipãrtat di altsã; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit
{ro: rărit, rarefiat, împrăştiat, dispersat}
{fr: raréfié, rendu rare, éparpillé}
{en: rarefied, made scarce, spread}
ex: nj-u mintea arãitã (dusã, scrupsitã) diparti

§ arãiri1/arãire (a-rã-í-ri) sf arãiri (a-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãeashti tsiva; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de raréfier, d’éparpiller, de disperser}
{en: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of dispersing}
ex: yini chirolu di-arãiri (di-arãspãndiri, di fãtseari ma arettsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filuluyii

filuluyii (fi-lu-lu-yí-i) sf filuluyii (fi-lu-lu-yíĭ) – shtiintsa cari caftã s-aducheascã nomurli tsi sta la timeljlu a limbãljei shi a scriariljei a ljei; nomurli di gramatichii tsi u fac bunã unã zburãri shi scriari; multimea di cãntitsi shi isturii zburãti i scriati tu limba-a unui popul; isturia cu alãxirili tsi li fatsi unã limbã cu chirolu shi ligãturili namisa di ma multi limbi
{ro: filologie, literatură}
{fr: philologie; littérature}
{en: philologie, linguistics, literature}
ex: multsã armãnj au nvitsatã filulughi Athina, altsã Bucureshti

§ filulog (fi-lu-lógh) sm filuloyi (fi-lu-lóyĭ) – atsel tsi cunoashti filuluyia shi poati s-ufiliseascã nomurli a ljei; omlu tsi ari dghivãsitã sh-cunoashti multi cãrtsã; filolug, filolog
{ro: filolog}
{fr: philologue; littérateur}
{en: philologist, linguist, man of letters}
ex: easti un mari filulog

§ filolug (fi-ló-lugh) sm filoluyi (fi-ló-luyĭ) – (unã cu filulog)

§ filolog (fi-ló-logh shi fi-lo-lógh) sm filoloyi (fi-ló-loyĭ shi fi-lo-lóyĭ) – (unã cu filulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fustani/fustane

fustani/fustane (fus-tá-ni) sf fustãnj (fus-tắnjĭ) – stranj mulji-rescu lungu, di la gushi pãnã (ma nghios) di dzinuclji, tsi s-poartã di-aradã pristi alti strani a truplui, shi earna s-poartã sum palto; fãstani;
(expr: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: rochie}
{fr: robe}
{en: dress}
ex: tsi fustãnj shi fustaneli; cu fustãnjli pãn di padi; lj-adusi gionili di Bucureshti nã fustani di geamfesi; veara imnã cu fustãnj; purta nã fustani di sirmã; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; nã fustani minutã ca pãndza di pangu

§ fãstani/fãstane (fãs-tá-ni) sf fãstãnj (fãs-tắnjĭ) – (unã cu fustani)

§ fustãnat (fus-tã-nátŭ) adg fustãnatã (fus-tã-ná-tã), fustãnats (fus-tã-nátsĭ), fustãnati/fustãnate (fus-tã-ná-ti) – (stranj, fustani, tsipuni, etc.) tsi ari cljini (furti, dipli)
{ro: cu pliuri}
{fr: (vêtement) qui a des plis}
{en: pleated (garment), with folds}
ex: tsipunjli fustãnati; pirifan fustãnati

§ fustã (fús-tã) sf fusti/fuste (fús-ti) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, giupã, bãcã
{ro: fustă}
{fr: jupe de laine que les femmes porte sous la robe et que les enfants les portaient comme une robe}
{en: woman’s skirt, underskirt}
ex: ded cu her fustili

§ fustanelã (fus-ta-né-lã) sf fustaneli/fustanele (fus-ta-né-li) – unã soi di fustã bãrbãteascã di-aradã albã, shcurtã sh-fustãnatã, purtatã di bãrbatslji grets; fustãneauã
{ro: fustanelă}
{fr: fustanelle}
{en: fustanella}
ex: lai lj-easti fustanela; tuts huryeatslji armãnj s-poartã cu dulumã sh-cu fustanelã; adutseam a cui brãn, a cui fustanelã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gudescu

gudescu (gu-dés-cu) (mi) vb IV gudii (gu-díĭ), gudeam (gu-deámŭ), guditã (gu-dí-tã), gudiri/gudire (gu-dí-ri) – aduchescu (fac pri altu s-aducheascã) unã mari harauã (bucurilji); mbucur, bucur, hãrsescu, hãrisescu, hãrãsescu
{ro: bucura}
{fr: (se ré)jouir}
{en: rejoice}

§ gudit (gu-dítŭ) adg guditã (gu-dí-tã), gudits (gu-dítsĭ), guditi/gudite (gu-dí-ti) – tsi aducheashti unã mari harauã; mbucurat, bucurat, hãrsit, hãrisit, hãrãsit
{ro: bucuros}
{fr: (ré)joui, enchanté}
{en: joyous}

§ gudiri/gudire (gu-dí-ri) sf gudiri (gu-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; mbucurari, bucurari, hãrsiri, hãrisiri, hãrãsiri
{ro: acţiunea de a (se) bucura}
{fr: action de (se ré)jouir}
{en: action of rejoicing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãrãcop

hãrãcop (hã-rã-cópŭ) adg hãrãcoapã (hã-rã-cŭá-pã), hãrãcochi (hã-rã-cóchĭ), hãrãcoapi/hãrãcoape (hã-rã-cŭá-pi) – tsi aspuni unã fatsã hãrioasã, easti yios tu zboarã shi mplin di harauã; ashi cum easti omlu tsi aspuni, cu purtarea-a lui shi cu zboarã, multã harauã pi fatsa-lj yioasã; hãrsit, hãrios, hãros, yios
{ro: vesel, voios, bucuros}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, merry, gay}
ex: tuts eara hãrãcochi (yiosh, cu harauã); aestã muljari mi-arãseashti cã easti hãrãcoapã; tserlu-i limpid sh-hãrãcop (mplin di harauã); cãti ori lu-astalj ãn cali, l-ved totna hãrãcop

§ hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) sf hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti un om hãrãcop, tsi sh-aspuni haraua pi fatsã, cu zboarã yioasi sh-cu purtarea-a lui, tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hilãrii, harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: voioşie, bucurie}
{fr: gaieté, réjouissance, allégresse}
{en: joy, rejoicing}

§ hilãrii/hilãrie (hi-lã-rí-i) sf hilãrii (hi-lã-ríĭ) – (unã cu hãrãcupilji)
ex: la measã multã hilãrii (harauã); measã mari sh-hilãrii (hãrãcupilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãlinari/mãlinare

mãlinari/mãlinare (mã-li-ná-ri) sf mãlinãri (mã-li-nắrĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-ifhãrãs-tiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: bucurie}
{fr: joie, plaisir, jouissance}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã