|
|
bucljitsã
bucljitsã (bu-cljí-tsã) sf – vedz tu buclã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: buclãbuclã
buclã (bú-clã) sf bucli/bucle (bú-cli) – vas di lemnu ca un tãlãric i vutselã (tsi poati s-hibã di ma multi soi), tu cari sh-poartã oaminjlji apa i yinlu; bucljitsã; vãtsealã, vitsealã, vutselã
{ro: fedeleş}
{fr: sorte de petite seille servant à apporter de l’eau à boire ou de vin}
{en: kind of a small pail for water or wine}
ex: nu ari apã tu buclã; mi dutseam cu bucla n mãnã; s-toarnã cu bucla mplinã; cãrvãnarlu sh-ari bucla cu yin
§ bucljitsã (bu-cljí-tsã) sf bucljitsã (bu-cljí-tsã) – buclã ma njicã
{ro: fedeleş mic}
{fr: petite “buclã”}
{en: small “buclã”}
ex: la shoput sh-umplea bucljitsãli unã featã
§ buclar (bu-clárú) sm buclari (bu-clárĭ) – atsel tsi fatsi icã vindi bucli
{ro: cel care face sau care vinde fedeleşe}
{fr: celui qui fait ou vend des barillets}
{en: maker or seller of “buclã”}
dul
dul (dhúlŭ) sm, sf dulã (dhú-lã), dulj (dhúlj), duli/dule (dhú-li) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (easti arugat s-facã) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: lj-deadirã sh-unã dulã (huzmichearã) dinãpoi; yini nã dulã s-umplã bucljitsa; dula eara a atsiljei sorã ma mari; li bãgã ghini cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; aguni muljarea di la pãlati shi-sh tsãnu dula
poci1
poci1 (pócĭŭ) sn poaci/poace (pŭá-ci) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã, cu unã i cu doauã mãnush (mãnãri), tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); stamnã ma njicã; ulcior, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã, dud;
(expr: sh-lo oalili sh-poacili sh-fudzi = sh-lo tuti lucrili-a lui sh-fudzi di-aoa, li cãli, li spãstri, etc.)
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}
ex: s-dutsi, s-dutsi pocilu ntr-apã, pãnã tsi nãoarã creapã; lo poacili shi unã bucljitsã; un semnu di ficior, ca un poci (ulcior); loarã un cheaptini, nã cheatrã (miracuni) shi pocilu cu untulemnu; lj-cãftã pocilu s-bea apã nã oarã; lji spindzurarã un poci di gushi; ficiorlu lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu
§ pucic (pu-cícŭ) sn pucitsi/pucitse (pu-cí-tsi) – poci ma njic
{ro: urcioraş}
{fr: petite cruche en terre}
{en: small jug}
ex: andzãreashti un pulj cu un pucic ãn gurã; nu-agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii, sã-lj s-aflã pri cali trã bun, trã arãu
§ puceami/puceame (pu-cĭá-mi) sf pucenj (pu-cénjĭ) – multimi di poaci; loc iu s-fac i s-vindu sh-iu s-aflã multi poaci
{ro: olărie}
{fr: poterie}
{en: pottery}
ex: s-adunã puceamea (tuti poacili) di la trei casi
§ pucear (pu-cĭárŭ) sm puceari (pu-cĭárĭ) – omlu tsi fatsi poaci; omlu tsi vindi poaci; ular, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier, celui qui fait ou vend des cruches en terre}
{en: man who makes or sells jugs, potter}
§ potã (pó-tã) sf poti/pote (pó-ti) – poci (stamnã i putets) njic di loc arsu cu mãnush
{ro: ulcică}
{fr: petit pot en terre avec anse}
{en: small jug}
ex: pota s-freadzi, cã nu lj-avui cãshtiga
§ putets (pu-tétsŭ) sm putets (pu-tétsĭ) – (unã cu poci1)
§ bot (bótŭ) sn boati/boate (bŭá-ti) – (unã cu poci1)
vãtsealã
vãtsealã (vã-tseá-lã) sf vãtseali/vãtseale (vã-tseá-li) – vas, di-aradã ca unã gãleatã di lemnu, cu cari s-adutsea, aoa sh-un chiro, apa di la shoput; vas tu cari s-tsãni apã; vitsealã, vutselã, buclã, bucljitsã, ncãrcãtoari
{ro: doniţă}
{fr: seille}
{en: (wooden) pail}
ex: featili cu vãtsealili; vãtsealã cu apã; dusi sh-fãrã apã tu vãtsealã
§ vitsealã (vi-tseá-lã) sf vitseali/vitseale (vi-tseá-li) – (unã cu vãtsealã)
§ vutselã (vu-tsé-lã) sf vutseli/vutsele (vu-tsé-li) – (unã cu vãtsealã)