{en: gone, led}
ex: easti dus (vgat) la cãshari; featili eara-lã dusi (vgati) tri leamni uscati; din tser cãndu soarili easti dus (fig: faptu afan, ascãpitat); cãndu va s-hii dus (fig: mortu); cãndu vai him dush (fig: mortsã); vrearea-i dusã (fig: moartã, vgatã, chirutã); easti dus, lo calea mari
(expr: easti chirut)

§ dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) sf dutsiri (dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dutsi tsiva i s-dutsi iuva; njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, njishcari, vgari, alãgari, litiri, nchisiri (s-fugã), plicari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) duce, de a conduce; ducere, conducere}
{fr: action d’aller, de conduire}
{en: action of going, of leading}
ex: sh-tu dutsiri sh-tu viniri nã adunãm

§ dutseari/dutseare (du-tseá-ri) sf dutseri (du-tsérĭ) – (unã cu dutsiri)

§ nidus (ni-dúsŭ) adg nidusã (ni-dú-sã), nidush (ni-dúshĭ), nidusi/niduse (ni-dú-si) – tsi nu s-ari dusã; tsi nu easti dus
{ro: nedus}
{fr: qui n’est pas parti ou allé}
{en: who is not gone}
ex: s-armãnã nidush (nivgats) tu Turchii

§ nidutsiri/nidutsire (ni-dú-tsi-ri) sf nidutsiri (ni-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-dutsi
{ro: acţiunea de a nu (se) duce}
{fr: action de ne pas partir, de ne pas aller}
{en: action of not going}

§ nidutseari/nidutseare (ni-du-tseá-ri) sf nidutseri (ni-du-tsérĭ) – (unã cu nidutsiri)

§ ducã (dú-cã) sf fãrã pl – atsea tsi fatsi omlu cãndu s-dutsi iuva; tucã, fugã, dutseari, dutsiri, ducãturã, fudziri, vdziri, vgari, njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, alãgari, nchisiri (si s-ducã iuva), etc.
{ro: plecare}
{fr: aller, départ}
{en: start, going, departure}
ex: tu ducã (dutseari), patru ori feci; nã ducã (unã dutseari, nidzeari) la fratslji dit Grãtsii; cu duca (dutsearea) a lor aclotsi sã mbunarã; cã duca (vdzirea) lã-i ambarã; di ducã (di nidzeari) nu trapsi mãnã; cu duca si-lj ljau suflitlu; duca aestã tu mesea a earnãljei va s-hibã hatalii; tu ducã earam deadun

§ tucã1 (tú-cã) sf fãrã pl – (unã cu ducã)
ex: trã tucã (ducã) ded ahãntu

§ ducãturã (du-cã-tú-rã) sf ducãturi (du-cã-túrĭ) – (unã cu ducã)

(expr: mi-anciup, mi-alumtu) sh-cu Dumnidzã!; lj-si mutã perlji din cap
(expr: lãhtãrseashti multu); perlu-lj si mutã
(expr: lãhtãrsi); fudzi ca di per di lup
(expr: fudz aspãreat multu, lãhtãrsit); iu draclu andzãreashti i anjurdzeashti per di lup
(expr: un lucru multu fricos), perlu sh-lja
(expr: fudzi cu dealaga, unãshunã); sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; sh-lo perlu nãpoi nsus
(expr: fudzi ca zurlu); li featsi tuti-aesti pãn tu per
(expr: li featsi tuti pãnã tu nai ma njiclu lucru, nu-ascãpã tsiva); di per-per, pãn tu per u shtiu
(expr: li shtiu tuti, tu nai ma njiclu lucru); ascãparã di moarti ca di pri per
(expr: ascãparã di moarti ca trã ciudii, putsãn lipsi ca s-moarã)

§ pirush (pi-rúshĭŭ) sm pirush (pi-rúshĭ) – hir njic di per
{ro: păr mic}
{fr: petit poil}
{en: small hair}

§ piros (pi-rósŭ) adg piroasã (pi-rŭá-sã), pirosh (pi-róshĭ), piroasi/piroase (pi-rŭá-si) – tsi easti cu multsã peri
{ro: păros}
{fr: poilu}
{en: hairy, shabby}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: ciciorlu cu pãrpodea); vidzui un om piros (cu multsã peri); fatsa multu piroasã (cu multsã peri); easti multu piros pi cheptu; mãnjli atseali piroasi (cu peri multsã) mi strindzea

§ perci/perce (pér-ci) sf perci (pércĭ) – perlu di pi caplu-a omlui alãsat s-creascã lungu shi s-cadã pãnã di pãltãri; pleati, arali, tsulufrã, tsãlufrã;
(expr: percea-a calui = coama, hiotea, griva)
{ro: plete}
{fr: long cheveux flottant sur les épaules; tresse, crinière}
{en: locks of hair, plait, plaited hair}
ex: aushlji cu percea albã (pletili albi); cu percea ncãrciljatã; cu percea lungã, chiptinatã; alãsã sã-lj cadã percea; nu ti voi, cã nu-ai perci dinãpoi; na un per di percea-a mea; s-acãtsarã di perci
(expr: sã nciuparã, s-alumtarã) di eara si s-vatãmã

§ pleati/pleate (pleá-ti) sf pleati/pleate (pleá-ti) shi pleti/plete (plé-ti) – (unã cu perci)
ex: lj-bãtea pleatili vimtul

§ piruclji/piruclje (pi-rú-clji) sf piruclji/piruclje (pi-rú-clji) – luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; pirushanã
{ro: perucă}
{fr: perruque}
{en: wig}

§ pirushanã1 (pi-ru-shĭá-nã) sf pirushani/pirushane (pi-ru-shĭá-ni) –
1: featã zveltã shi mushatã, cu perlji lundzi sh-ghini chiptinats pi frãmti;
2: hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii;
3: luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; piruclji
{ro: fată frumoasă cu păr lung bine pieptănat; buclă de păr, şuviţă de păr; perucă}
{fr: belle fille aux cheveux longs et bien coiffés sur le front; boucle de cheveux, mèche de cheveux; perruque}
{en: beautiful girl with long hairs well combed; curl, lock, ringlet; wig}
ex: nveastã pirushanã (zveltã, mushatã sh-pirifanã); featã pirushanã (featã scumpã; featã mushatã), dã-nj nã chicã di-apã; moi lãvdatã pirushanã (featã mushatã sh-cu perlu lungu ghini chiptinat); ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushanã (laili zulufi shi piruclja); flurii s-li coasã di cãciulã stri pirushanã (piruclji)

§ peryi/perye (pér-yi) sf pl(?) – hãlati faptã di-unã ploaci (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci, cetcã
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjlu cu peryea (vurtsa)

§ peryiu (pér-yĭu) (mi) vb I piryeai (pir-yĭáĭ), piryeam (pir-yĭámŭ), piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) – dau cu peryea (vurtsa) pri stranji (i alti lucri) tra s-li cur di peri (i di-alti lucri); dau cu vurtsa (fãrcea, cetca)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: peryi-lj fesea c-ari peri

§ piryeat (pir-yĭátŭ) adg piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeats (pir-yĭátsĭ), piryeati/piryeate (pir-yĭá-ti) – pri cari s-ari datã cu peryea
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}

§ piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) sf piryeri (pir-yérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu peryea (vurtsa) pristi un lucru
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}
ex: cu piryearea-a stranjilor lã cãdzu tut perlu