DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arauã1

arauã1 (a-rá-ŭã) sf arauã (a-rá-ŭã) shi arali/arale (a-rá-li) –
1: cãrarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearnã di-unã parti sh-di-alantã;
2: perlu di pi mardzinea di fatsã a bãrbatlui sh-di piningã ureclji cari easti-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; rauã, aroauã, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, avoalã, cãrcmi, cracmi, pirushanã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: cărare ce desparte părul de pe cap; perciuni, buclă de păr}
{fr: raie dans les cheveux; côtelettes, boucle de cheveux près de l’oreille; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: a line separating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, curl}
ex: unã moashi cu arauã tu loc (angucitoari: tseapa); perlu lu-avea arcat cu-unã cãrari tu mesi; ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushani; cu arali sh-cu pirushani; featã, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; tsintsi flurii tsi li da tuts di barbã icã di arauã; nipotlu-ali babi, cu lundzi arauã

§ rauã1 (rá-ŭã) sf rali/rale (rá-li) – (unã cu arauã1)

§ aroauã1 (a-rŭá-ŭã) sf aroauã (a-rŭá-ŭã) shi aroali/aroale (a-rŭá-li) – (unã cu arauã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buclã

buclã (bú-clã) sf bucli/bucle (bú-cli) – vas di lemnu ca un tãlãric i vutselã (tsi poati s-hibã di ma multi soi), tu cari sh-poartã oaminjlji apa i yinlu; bucljitsã; vãtsealã, vitsealã, vutselã
{ro: fedeleş}
{fr: sorte de petite seille servant à apporter de l’eau à boire ou de vin}
{en: kind of a small pail for water or wine}
ex: nu ari apã tu buclã; mi dutseam cu bucla n mãnã; s-toarnã cu bucla mplinã; cãrvãnarlu sh-ari bucla cu yin

§ bucljitsã (bu-cljí-tsã) sf bucljitsã (bu-cljí-tsã) – buclã ma njicã
{ro: fedeleş mic}
{fr: petite “buclã”}
{en: small “buclã”}
ex: la shoput sh-umplea bucljitsãli unã featã

§ buclar (bu-clárú) sm buclari (bu-clárĭ) – atsel tsi fatsi icã vindi bucli
{ro: cel care face sau care vinde fedeleşe}
{fr: celui qui fait ou vend des barillets}
{en: maker or seller of “buclã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsãros

cãtsãros (cã-tsã-rósŭ) adg cãtsãroasã (cã-tsã-rŭá-sã), cãtsãrosh (cã-tsã-róshĭ), cãtsãroasi/cãtsãroase (cã-tsã-rŭá-si) – (ciulii di per) tsi easti shutsãtã (ncãrshiljatã) dipli-dipli; zgur, cãrshiljat, ãncãrshiljat
{ro: creţ, buclat}
{fr: crêpe, crêpelu; frisé, bouclé}
{en: (hair) crimped, curly, frizzy}
ex: ficiorlu ari perlji cãtsãrosh (ncãrshiljats, zguri)

§ cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) sf cãtsãroanji/cãtsãroanje (cã-tsã-rŭá-nji) – pitã adratã cu multi peturi, ghini coaptã tu cireap, cu peturlu di pisuprã sufrusit (cãtsãros), shutsãt dipli-dipli; pitã
{ro: plăcintă cu foi multe şi bine rumenite, încreţită la suprafaţă}
{fr: galette feuilletée et bien cuite}
{en: Aromanian pita-pie made of many leaves, with the top one being flaky and curly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cracmi/cracme

cracmi/cracme (crác-mi) sf pl – perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji, arushutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), arushutsãti sh-anvãrtiti ca neali; cãrcmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, ciulii, cilii
{ro: perciuni, zuluf, buclă de păr}
{fr: cheveux qui pendent sur les joues; boucle de cheveux}
{en: side curl, lock, ringlet}
ex: sh-featsi cracmi (tsulufri)

§ cãrc-mi/cãrcme (cãrc-mi) sf pl – ciulii di per arushtsãti sh-anvãrtiti ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tsãlufri, tsãrufli, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: boucle (păr)}
{fr: boucles (cheveux)}
{en: curls, ringlets, locks (hair)}
ex: featsi perlu cãrcmi (ca nealili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}
{fr: allé, conduit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsulufrã

tsulufrã (tsu-lú-frã) sf tsulufri/tsulufre (tsu-lú-fri) – hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji shutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, cãrcmi, cracmi, ciulii, cilii
{ro: zuluf, buclă de păr, perciuni}
{fr: boucle de cheveux; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: curl, lock, ringlet, side curl}
ex: s-nã algheascã tsulufra (ciulia di per di ningã ureaclji) di jali; s-lji creascã tsulufrili

§ tsãlufrã (tsã-lú-frã) sf tsãlufri/tsãlufre (tsã-lú-fri) – (unã cu tsulufrã)
ex: cu tsãlufri (zulufi, pleati) lundzi ca sirma, pristi anumiri virsati

§ tsãruflã (tsã-rú-flã) sf tsãrufli/tsãrufle (tsã-rú-fli) – (unã cu tsulufrã)

§ zulufi/zulufe (zu-lú-fi) sf zuluhi (zu-lúhĭ) – (unã cu tsulufrã)
ex: sh-alasã zulufi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãtsealã

vãtsealã (vã-tseá-lã) sf vãtseali/vãtseale (vã-tseá-li) – vas, di-aradã ca unã gãleatã di lemnu, cu cari s-adutsea, aoa sh-un chiro, apa di la shoput; vas tu cari s-tsãni apã; vitsealã, vutselã, buclã, bucljitsã, ncãrcãtoari
{ro: doniţă}
{fr: seille}
{en: (wooden) pail}
ex: featili cu vãtsealili; vãtsealã cu apã; dusi sh-fãrã apã tu vãtsealã

§ vitsealã (vi-tseá-lã) sf vitseali/vitseale (vi-tseá-li) – (unã cu vãtsealã)

§ vutselã (vu-tsé-lã) sf vutseli/vutsele (vu-tsé-li) – (unã cu vãtsealã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã