DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bushcu

bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!

§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)

§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)

§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)

§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}

§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carni/carne

carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)

§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?

§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn