DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãu1

arãu1 (a-rắŭ) sn arãuri (a-rắ-urĭ) – apa tsi s-adunã dit izvuri shi ploai sh-cari curã tu-unã vali cãtã tu-amari; rãu, flumin; (fig:
1: arãu = multeatsã, lucru multu (ca apa di la-arãu); expr:
2: l-lja arãulu = l-lja apa di-arãu, lu-aflã taxirãtsli, lj-cad multi ghideri pri cap;
3: arãu tsi doarmi = arãu cu apa tsi curã lishor;
4: nica nu-agiumsi la-arãu shi-sh sculã poljli = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi (tsi sã ndreadzi trã) un lucru cãndu nu easti ninga oara s-lu facã)
{ro: râu, fluviu}
{fr: rivière, fleuve; foule}
{en: river; crowd}
ex: ficiorlu lo apã di la arãu; tricum pisti un arãu mari; cãt loa s-li treacã, li nica arãulu; arãulu dinãcali dipusi sh-cama multu; arãulu dipus, buciunj vai aducã; arãurli si zgrumã di apã multã; arãurli va strãcheascã; easti-arãu fãrã thimo, s-hibã sh-om fãrã caimo?; fãlcarea tutã s-yinã-arãu (fig: ca un arãu, multã sh-dipriunã); arãu (fig: multã, ca arãulu) ãlj fudzea sudoarea

§ rãu1 (rắŭ) sn rãuri (rắ-urĭ) – (unã cu arãu1)

§ arãuredz1 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cur ca apa dit un arãu
{ro: curge ca un rîu}
{fr: couler comme une rivière}
{en: run as a river}
ex: lãcrinjli arupsirã arãu shi nj-arãurarã fatsa; lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa

§ arãurat1 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – tsi curã (ari curatã) ca un arãu
{ro: curs (ca rîul)}
{fr: coulé (comme une rivière)}
{en: run (as a river)}

§ arãurari1/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã
{ro: acţiunea de a curge ca un rîu}
{fr: action de couler comme une rivière}
{en: action of running as a river}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascultu

ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)

§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}

§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}

§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brandu

brandu (brán-du) sn branduri (brán-durĭ) – truplu a unui arburi; cumatã dit truplu-a unui arburi tãljat; bãndic, bucium
{ro: trunchi}
{fr: tronc d’arbre}
{en: tree trunk}

§ bãndic (bãn-dícŭ) sn bãnditsi/bãnditse (bãn-dí-tsi) – (unã cu brandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucium

bucium (bú-cĭumŭ) sm buciunj (bú-cĭunjĭ) shi bucinj (bú-cínjĭ) – truplu a unui arburi; unã cumatã dit truplu a unui arburi tãljat shi curat (cãrlisit) di-alumãchi; ayitã tãljatã; bucini, cutsur, chiutuc, chiutuchi, brandu, bãndic, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr: easti bucium = easti ca lishor, glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; tsi ari caplu gros)
{ro: buştean, butuc, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre, billot, cep (de vigne)}
{en: tree trunk, log, block (of wood)}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); aflarã un bucium (chiutuc) mari di arburi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); shidzui pi-un bucium (cutsur) di fag

§ bucini/bucine (bú-ci-ni) sf bucinj (bú-cinjĭ) – (unã cu bucium)
ex: arucutit ca un bucini (bucium)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bushcu

bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!

§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)

§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)

§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)

§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}

§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã