{ro: ascultător, docil, supus}
{fr: obéissant, docile, soumis}
{en: listener, obedient, submissive}

§ neascultat (neas-cul-tátŭ) adg neascultatã (neas-cul-tá-tã), neascultats (neas-cul-tátsĭ), neascultati/neascultate (neas-cul-tá-ti) – tsi nu easti ascultat; (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi nu easti avdzãt di cariva; (atsel) tsi nu-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi nu easti faptu dupã cum fu dimãndat; neavdzãt, nifaptu
{ro: neascultat}
{fr: qui n’est pas écouté (obéi)}
{en: who is not listened (obeyed)}
ex: easti om neascultat (tsi nu easti ascultat, tsi nu-lj da vãrnu di mãnear, tsi nu da vãr simasii la-atseali tsi dzãtsi

§ neas-cultari/neascultare (neas-cul-tá-ri) sf neascultãri (neas-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu ascultã; neavdzãri, nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu asculta, de a nu se supune}
{fr: action de ne pas écouter; de ne pas obéir}
{en: action of not listening; action of not obeying}

§ neascultãtor (neas-cul-tã-tórŭ) adg neascultãtoari/neascultãtoare (neas-cul-tã-tŭá-ri), neascultãtori (neas-cul-tã-tórĭ), neascultãtoari/neascultãtoare (neas-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi nu-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi nu fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.)
{ro: neascultător, nedocil, nesupus}
{fr: qui n’est pas obéissant, n’est pas docile, n’est pas soumis}
{en: who is not a listener; who is not obedient, is not submissive}

§ parascultu (pá-ras-cúl-tu) vb I parascultai (pá-ras-cul-táĭ), parascultam (pá-ras-cul-támŭ), parascultatã (pá-ras-cul-tá-tã), parascultari/parascultare (pá-ras-cul-tá-ri) – ascultu multu; ascultu sh-fac ma multu di tsi-nj dzãtsi cariva s-fac
{ro: asculta prea mult, se supune prea mult}
{fr: écouter trop; se soumettre entièrement, obéir trop}
{en: listen too much; obey too much}

§ parascultat (pá-ras-cul-tátŭ) adg parascultatã (pá-ras-cul-tá-tã), parascultats (pá-ras-cul-tátsĭ), parascultati/parascultate (pá-ras-cul-tá-ti) – cari easti multu-ascultat (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: care este ascultat prea mult, care este supus prea mult}
{fr: qui est trop écouté; trop obéi}
{en: who is listened too much; who is obeyed too much}

§ parascultari/parascultare (pá-ras-cul-tá-ri) sf parascultãri (pá-ras-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parascultã
{ro: acţiunea de a asculta prea mult, de a (se) supune prea mult}
{fr: action d’écouter trop; de se soumettre entièrement, d’obéir trop}
{en: action of listening too much; of obeying too much}

§ parascultãtor (pa-ras-cul-tã-tórŭ) adg parascultãtoari/parascultãtoare (pa-ras-cul-tã-tŭá-ri), parascultãtori (pa-ras-cul-tã-tórĭ), parascultãtoari/ascultãtoare (pa-ras-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã multu tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tut (ma multu di) tsi-lj si caftã s-facã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; multu-ascultãtor
{ro: prea ascultător, prea docil, prea supus}
{fr: trop obéissant, trop docile, trop soumis}
{en: too good a listener, too obedient, too submissive}

{ro: acţiunea de a tuna; tunet}
{fr: action de tonner; tonnerre}
{en: action of thundering; thunder}
ex: di sfulgu, di bumbunidzari s-cutreamburã niorlji n dzari; nj-u fricã di bumbunidzari; nu ncljisim ocljilj tutã noaptea di-ahãtã bumbunidzari; acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã di s-cutrimburã tut loclu

§ bu-buneadzã (bu-bu-neá-dzã) vb I unipirs bubunidzã (bu-bu-ni-dzắ), bubunidza (bu-bu-ni-dzá), bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) – (unã cu bum-buneadzã)

§ bubunedz (bu-bu-nédzŭ) vb I bubunidzai (bu-bu-ni-dzáĭ), bubunidzam (bu-bu-ni-dzámŭ), bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) – (unã cu bumbunedz)

§ bubunidzat (bu-bu-ni-dzátŭ) adg bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzats (bu-bu-ni-dzátsĭ), bubunidzati/bu-bunidzate (bu-bu-ni-dzá-ti) – (unã cu bumbunidzat)

§ bu-bunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) sf bubunidzãri (bu-bu-ni-dzắrĭ) – (unã cu bumbunidzari)

{en: little, young (water) buffalo}

{en: butcher}

§ cãrnãrii/cãrnãrie (cãr-nã-rí-i) sf cãrnãrii (cãr-nã-ríĭ) – multimi di carni
{ro: cărnărie}
{fr: grosse quantité de viande}
{en: large quantity of meat}
ex: eara multã cãrnãrii adzã n pãdzari; tsi s-fãtsem cu-ahãtã cãrnãrii tsi-adusish?

§ cãrnãrã (cãr-nã-rắ) sm cãrnãradz (cãr-nã-rádzĭ) – (unã cu cãrnar)
ex: el eara cãrnãrãlu (hãsaplu) din hoarã

§ cãnãrã1 (cã-nã-rắ) sm cãnãradz (cã-nã-rádzĭ) – njicã cupii di oi, tsi pashti deavãrliga di hoarã, tsãnutã trã carni, trã hrana-a oaminjlor din hoarã
{ro: turmă mică de oi care e dusă la păscut prin locurile din jurul satului, destinată nevoilor de hrană (carne) a ţăranilor din sat}
{fr: petit troupeau de moutons qu’on fait paître tout autour d’un village et qui est destiné à l’alimentation (viande) des villageois}
{en: small sheep herd grazing around the village for the use (meat) of the villagers}
ex: cãnãrãlu a hoarãljei

§ cãnãrã2 (cã-nã-rắ) sm cãnãradz (cã-nã-rádzĭ) – (unã cu cãrnar)
ex: elj suntu cãnãradz (hãsachi) ãn Poli di tatã-hilj

{ro: pune la cuptor}
{fr: mettre dans le four}
{en: put in the oven}
ex: nu mi njishcai di la cireap pãn nu nji ncilipai pãnea

§ ncilipat (nci-li-pátŭ) adg ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipats (nci-li-pátsĭ), ncilipati/ncilipate (nci-li-pá-ti) – tsi easti bãgat tu cireap tra si s-coacã
{ro: pus la cuptor}
{fr: mis dans le four}
{en: put in the oven}
ex:

§ ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) sf ncilipãri (nci-li-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva tu cireap tra si s-coacã
{ro: acţiunea de a pune la cuptor}
{fr: action de mettre dans le four}
{en: action of putting in the oven}