DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahci

ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi

§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambuc

ambuc (am-búcŭ) vb I ambucai (am-bu-cáĭ), ambucam (am-bu-cámŭ), ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) – bag mãcari n gurã; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; mbuc, mãc
{ro: îmbuca, mânca}
{fr: emboucher, manger}
{en: eat, gobble up}

§ ambucat (am-bu-cátŭ) adg ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucats (am-bu-cátsĭ), ambucati/ambucate (am-bu-cá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, mâncat}
{fr: embouché, mangé}
{en: eaten, gobbled up}

§ ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) sf ambucãri (am-bu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a mânca; îmbucare, mâncare}
{fr: action d’emboucher, de manger}
{en: action of eating, of gobbling up}

§ mbuc (mbúcŭ) vb I mbucai (mbu-cáĭ), mbucam (mbu-cámŭ), mbucatã (mbu-cá-tã), mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) – (unã cu ambuc)

§ mbucat (mbu-cátŭ) adg mbucatã (mbu-cá-tã), mbucats (mbu-cátsĭ), mbucati/mbucate (mbu-cá-ti) – (unã cu ambucat)

§ mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) sf mbucãri (mbu-cắrĭ) – (unã cu ambucari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anvãrtescu

anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari

§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã

§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãcãtar1

bãcãtar1 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – bãrbat tsi fatsi mãcãri; ahci, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}

§ bãcãtãrii/bãcãtãrie (bã-cã-tã-rí-i) sf bãcãtãrii (bã-cã-tã-ríi) –
1: udãlu iu s-fatsi mãcarea (ghela); mayiryio, mayiuryio, mutvachi;
2: tehnea di fãtseari a ghelãljei; ahcilãchi, mãyiripsiri
{ro: bucătărie}
{fr: cuisine, art culinaire}
{en: kitchen; culinary art}

§ bãcãtãrescu1 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tehnea di mayir i bãcãtãrii
{ro: bucătăresc}
{fr: culinaire}
{en: culinary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blanã

blanã (blá-nã) sf blãnj (blắnjĭ) –
1: cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi; scãndurã groasã i suptsãri; scãndurã, grendã, mardzini;
2: cumatã mari di lemnu, di cash, etc.; (fig: blanã = om analtu sh-timbel)
{ro: scândură; bucată mare de lemn, de brânză, etc.}
{fr: planche; grand morceau de bois, fromage, etc.}
{en: board; large piece of wood, cheese, etc.}
ex: ncãrfusea unã blanã (scãndurã, cumatã di lemnu) pri citii; blãnj (cumãts) di arburi; adush di la munti unã cherã di blãnj (scãnduri suptsãri); dã-nj nã blanã (cumatã ntreagã) di cash; eshti nã blanã di om (fig: om analtu sh-timbel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boji2/boje

boji2/boje (bó-ji) sf boji/boje (bó-ji) – (tu grailu di Cljisura) cumatã (filii cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã, tra si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, filii, xifari, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: talji-nj unã boji (filii) di pãni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucatã

bucatã (bu-cá-tã) sf bucãts (bu-cắtsĭ) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; mãshcãturã; cumatã, grundã, grunghi, bucã, peatic;
(expr: bucãts di bucãts = tu multi cumãts)
{ro: bucată, îmbucătură}
{fr: morceau, bouchée}
{en: piece, morsel, mouthful}
ex: armili cad bucãts (cumãts) adrati; bucãts (cumãts) fã-nj-ti, scumpã, tini; s-u facã di bucãts (cumãts); va-nj mi facã bucãts di bucãts; fustanea faptã bucãts di bucãts
(expr: tutã cumãts, mash peatitsi); mãcai unã bucatã (cumatã) di pãni

§ bucã3 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucatã)
ex: unã bucã (mãshcãturã, cumatã) di pãni; nveasta sh-loa cãti unã masinã tu bucã (mãshcãturã); u lja omlu sh-tu-unã bucã (mãshcãturã) u-archiushurã ãn gurã

§ bucãtici/bucãtice (bu-cã-tí-ci) sf bucã-tici (bu-cã-tícĭ) – bucatã njicã, cumãtici, cumãtush
{ro: bucăţică}
{fr: petit morceau, petite bouchée}
{en: small piece, little morsel, small mouthful}
ex: dã-nj nã bucãtici (cumãtici) di pãni; ãndreptsã suntu s-mi facã bucãtici (cumãtici)

§ mbucãtsedz (mbu-cã-tsédzŭ) (mi) vb I mbucãtsai (mbu-cã-tsáĭ), mbucãtsam (mbu-cã-tsámŭ), mbucãtsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsari/mbucãtsare (mbu-cã-tsá-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu tu, lu-aspargu, etc.) bucãts un lucru; cumãtisescu, mpartu
{ro: îmbucătăţi, împărţi}
{fr: mettre (casser) en morceaux, tronçonner, diviser}
{en: cut (break, etc.) something into pieces, divide}
ex: mbucãtsai (u feci cumãts, u cumãtãsii) pãnea trã mpãrtsãri; mbucãtsarã (li mpãrtsãrã tu cumãts) ayinjli sh-agrili

§ mbucãtsat (mbu-cã-tsátŭ) adg mbucã-tsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsats (mbu-cã-tsátsĭ), mbucãtsa-ti/mbucãtsate (mbu-cã-tsá-ti) – faptu (tãljat) bucãts; cumãtisit, mpãrtsãt

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlupi2/cãlupe

cãlupi2/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – cumatã di-unã lugurii (sãpuni) faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili murdari, etc.); sãpuni;
(expr: gumar aspelj? cãlupea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva fatsi un lucru trã cari nu-ahãrzeashti s-aspardzi paradz, cã nu va sh-agiungã scupolu)
{ro: (bucată de) săpun}
{fr: (morceau de) savon}
{en: (cake of) soap}
ex: dã-nj unã cãlupi (cumatã di sãpuni) s-mi lau; loai doauã cãluchi (di sãpuni)

§ cãlãpi2/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi2)

§ cãlupci2 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi sãpuni; sãpunar, sãpungi
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}

§ cãlãpci2 (cã-lãp-cí) sm cãlãpceadz (cã-lãp-cĭádzĭ) – (unã cu cãlupci2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã