|
|
bucal
bucal (bu-cálŭ) sn bucãlj (bu-cắljĭ) – vas ca unã shishi largã, tu cari s-tsãni unã biuturã (yin); vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã, birbilji, birbilj;
(expr: shadi n cali un tsucal di sh-arãdi di bucal = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-arãdi di un tsi easti multu ma-arãu di el)
{ro: carafă}
{fr: carafe, joli broc de porcelaine, bouteille}
{en: decanter, pitcher, jug}
§ bucali/bucale (bu-cá-li) sf bucãlj (bu-cắljĭ) – (unã cu bucal)
§ bujan (bu-jĭánŭ) sn bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: cãndu-asculash bujanlu shi-nj deadish tini s-beau?; tu-un bujan nã bium yin; bujanili nidistupati nu s-gulea di yin
§ bujanã (bu-jĭá-nã) sf bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: adu-unã bujanã di yin
bucali/bucale
bucali/bucale (bu-cá-li) sf – vedz tu bucal
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bucalapalã1
apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)
§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)
arãd2
arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi
§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}
§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}
§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari
§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}
§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari
birbilji/birbilje
birbilji/birbilje (bir-bí-lji) sf birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – vas (analtu) cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; birbilj, bucal, bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã
{ro: cană, ulcică}
{fr: broc, cruchon}
{en: pitcher, small jug}
ex: ãlj bãgã birbilja di yin dininti
§ birbilj2 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – (unã cu birbilji)
canã4
canã4 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – vas (bucal) ca unã shishi largã, tu cari s-tsãni unã biuturã (yin); vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; vas (scafã), di-aradã di metal, trã beari apã (di la shoput), ceai, lapti, yin, etc.; bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, scafã
{ro: carafă; cană}
{fr: carafe; tasse (de métal)}
{en: pitcher, jug; drinking cup}
cãrafã
cãrafã (cã-rá-fã) sf cãrafi/cãrafe (cã-rá-fi) – vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; carafã, bucal, bucali, bujan, bujanã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã, birbilji, birbilj
{ro: carafă}
{fr: carafe, broc, bouteille, bidon}
{en: decanter, pitcher, jug}
§ carafã (ca-rá-fã) sf carafi/carafe (ca-rá-fi) – (unã cu cãrafã)
§ cãtruvã (cã-trú-vã) sf cãtruvi/cãtruve (cã-trú-vi) – (unã cu cãrafã)
ex: patru cãtruvi cu gura nghios shi nu s-vearsã (angucitoari: tsãtsili di vacã)
§ cutrov (cu-tróvŭ) sn cutroavi/cutroave (cu-trŭá-vi) – (unã cu cãrafã)
ex: cutrovlu (cãrafa) di arãchii
cuturbur1
cuturbur1 (cu-túr-burŭ) adg cuturburã (cu-túr-bu-rã), cuturburi (cu-túr-burĭ), cuturburi/cuturbure (cu-túr-bu-ri) – (apã, yin, etc.) tsi nu easti limpidi shi s-veadi amisticat cu murdãrilji; cari nu ari isihii sufliteascã; tsi ari suflitlu shi inima mintitã; cutulbur, cutru-bur, cuturburat, cutulburat, cutruburat, tulbur, tulburat, turbur, turburat, alãcit
{ro: turbure}
{fr: troublé}
{en: troubled, disturbed, cloudy}
ex: apa-i cuturburã (alãcitã, nilimpidi)
§ cutulbur1 (cu-túl-burŭ) adg cutulburã (cu-túl-bu-rã), cutulburi (cu-túl-burĭ), cutulburi/cutulbure (cu-túl-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)
§ cutru-bur1 (cu-trú-burŭ) adg cutruburã (cu-trú-bu-rã), cutruburi (cu-trú-burĭ), cutruburi/cutrubure (cu-trú-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)
§ cuturbur2 (cu-túr-burŭ) (mi) vb I cuturburai (cu-tur-bu-ráĭ), cuturburam (cu-tur-bu-rámŭ), cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cutur-burari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) – mintescu (apa) tra s-u fac murdarã shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cutulbur, mintescu, tulbur, turbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: plãmsi shi-lj chicarã trei lãcrinj tu bucal shi apa s-cuturburã (s-alãci); apa s-cuturburã di lãcrinjli a meali
§ cuturburat (cu-tur-bu-rátŭ) adg cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cuturburats (cu-tur-bu-rátsĭ), cutur-burati/cuturburate (cu-tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu sh-u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cutulburat, mintit, turburat, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: apa cuturburatã (alãcitã)
§ cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) sf cuturburãri (cu-tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-turburã; alãciri, cutruburari, cutulburari, mintiri, turburari, tulburari, trubari
fialã
fialã (fi-ĭá-lã) sf fielj (fi-ĭéljĭ) – vas (di-aradã di yilii) lungu shi strimtu cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (un-tulemnul, apa, etc.); botsã, shishi, shish, butilji, dulii, clondir, vozã; bucal, bucali, bujan, bujanã, garafã, carafã
{ro: butelie, sticlă, carafă}
{fr: bouteille, carafe}
{en: bottle, decanter}
gãrã
gãrã (gắ-rã) sf gãri (gắrĭ) – vas mari (oalã, bujanã, carafã, bucali) di vãrã doi ucadz tu cari s-bagã yin tra s-hibã miscut un oaspi
{ro: carafă (de vreo doi litri)}
{fr: carafe (pour deux litres)}
{en: (two quarts) decanter, carafe}
ex: biu nã gãrã di yin