|
|
bubuit
bubuit (bu-bu-ítŭ) adg – vedz tu bubuescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bubuescuaspar
aspar (as-párŭ) (mi) vb II shi I aspãreai (as-pã-reáĭ) shi aspãrai (as-pã-ráĭ), aspãream (as-pã-reámŭ) shi aspãram (as-pã-rámŭ), aspãreatã (as-pã-reá-tã) shi aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrea-ri/aspãreare (as-pã-reá-ri) shi aspãrari/aspãrare (as-pã-rá-ri) – nj-si fatsi (lj-fac) multu fricã; mi-agunescu di-iuva cu frica; spar, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr:
1: u-aspãreai huzmetea = lãhtãrsii, nji sã featsi multã fricã;
2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fricã)
{ro: speria}
{fr: (s’)éffrayer; (s’)éffaroucher; (s’)ébrouer}
{en: frighten, scare}
ex: asparã gãljinjli ca s-fugã; nu ti-aspari dip; s-aspãre shi-lj dzãsi a ficiorlui s-intrã n casã; di tsi s-aspãrea, pãn tu coadã nu-ascãpã; aspãrãm ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu; mi-aspãrai cã nji s-apreasi casa; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; s-mi-aspãrearim eu (s-nj-eara fricã a njia) di tini; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: lji s-avea faptã multã fricã, lãhtarã); a lui nu-lj s-aspãrea ocljul di furi
(expr: nu lj-eara dip fricã)
§ aspãreat (as-pã-reátŭ) adg aspãreatã (as-pã-reá-tã), aspãreats (as-pã-reátsĭ), aspãreati/aspãreate (as-pã-reá-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi ari fricã; trumuxit, trumãxit, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat}
{fr: éffrayé; éffarouché; ébroué}
{en: frightened, scared; startled}
ex: cãlãuzlu aspãreat nãpoi s-trãdzea; aspãreat, s-dusi s-veadã oili tu munti; feata, nãpoi vinji aspãreatã la mã-sa; s-veadi cã nu-ari ocljul aspãreat
(expr: nu lj-easti fricã)
§ aspãrat (as-pã-rátŭ) adg aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrats (as-pã-rátsĭ), aspãrati/aspãrate (as-pã-rá-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãrit (as-pã-rítŭ) adg aspãritã (as-pã-rí-tã), aspãrits (as-pã-rítsĭ), aspãriti/aspãrite (as-pã-rí-ti) – (unã cu aspãreat)
bubuescu
bubuescu (bu-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV bubuii (bu-bu-íĭ), bubueam (bu-bu-ĭámŭ), bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishuescu, cishi-escu, cishescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: (s’)épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: lj-eara fricã s-nu-l bubueascã (lãhtãrseascã); di itia-a lui, ficiorlji s-bubuirã (s-aspãrearã) di sculii; acãtsã s-bubueascã (sã-lj hibã fricã, s-cutreamburã) di soacra-atsea araua; mi bubuii (mi lãhtãrsii) di tini
§ bubuit (bu-bu-ítŭ) adg bubuitã (bu-bu-í-tã), bubuits (bu-bu-ítsĭ), bubuiti/bubuite (bu-bu-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié}
{en: frightened, scared, terrified}
ex: bubuits (lãhtãrsits) di cãti arãvdarã
§ bubuiri/bubuire (bu-bu-í-ri) sf bubuiri (bu-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bubueashti; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a speria, de a îngrozi; îngrozire}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter, de terrifier; épouvante}
{en: action of frightening, of scaring, of terrifying; terror}
ceash
ceash (cĭáshĭŭ) sm pl(?) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: ceashlu (lãhtara) ti lja tu pãduri; ari bãgatã ceashlu (lãhtara) tu plailu a Negotinlui; ti loa ceashlu (lãhtara) di fricã; sãmtsã ceashlu (frixea); mutri nãoarã deavãrliga, sh-u lo ceashlu di fricã
§ ceashav1 (cĭá-shĭavŭ) adg ceashavã (cĭá-shĭa-vã), ceashayi (cĭá-shĭayĭ), ceashavi/ceashave (cĭá-shĭa-vi) – tsi fatsi mari fricã; tsi-l lãhtãrseashti multu omlu, aspãros, fricos, lãhtãros
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: effrayant, épou-vantable}
{en: frightful, frightening}
ex: albu, ceashav (tsi ti lãhtãrsea) di albu; mutritã fricoasã shi ceashavã (lãhtãroasã); vidzui un munti ceashav
§ ceashav2 (cĭá-shĭavŭ) adv – tsi easti di-unã ahtari soi (vidzutã) di ti lãhtãrseashti, lãhtãros, fricos
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: affreusement, épouventablement}
{en: frightful, dreadful}
ex: arujirã ceashav (di ti lãhtãrsea cãndu-lj videai) altsã doi calj ats
§ cishiescu (ci-shi-ĭés-cu) (mi) vb IV cishiii (ci-shi-íĭ), cishiam (ci-shi-ĭámŭ), cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiiri/cishiire (ci-shi-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari aspa-rizmã; lu-aspar multu; cishescu, cishuescu, trumuxescu, trumã-xescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, cutrumuredz, lãhtãrsescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: s’épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: nitsi pãrintsãlj nu s-chishiirã (nu lãhtãrsirã); mi cishiii (mi-aspãreai multu, lãhtãrsii) di ursã
§ cishiit (ci-shi-ítŭ) adg cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiits (ci-shi-ítsĭ), cishiiti/cishiite (ci-shi-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, bubuit
cutreambur1
cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã
§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui
§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi
§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri
fricã
fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã
§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}
§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros
lãhtarã
lãhtarã (lãh-tá-rã) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; lãhtari, lãhtar, pãvrii, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceaush, trom, trumarã, tãrtili, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: di mari lãhtarã, lji ngljitsã sãndzili
§ lãhtari/lãhtare (lãh-tá-ri) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – (unã cu lãhtarã)
ex: lj-acatsã tuts nã lãhtari; lãhtari mi lja cãndu nj-aduc aminti di-atsea noapti, aclo s-lji hibã!
§ lãhtar (lãh-tárŭ) sm pl(?) – (unã cu lãhtarã)
ex: gri gionili cu lãhtar; ti loa lãhtarlu cãndu li videai; tsãnea ãn bratsã cu lãhtar un trup
§ lãhtãrii/lãhtãrie (lãh-tã-rí-i) sf lãhtãrii (lãh-tã-ríĭ) – lãhtarea sh-trimburarea tsi lu-acatsã omlu cãndu s-aspari multu; lãhtarã, lãhtari, lãhtar
{ro: groază, tremur de frică}
{fr: terreur, effroi}
{en: terror}
§ lãhtãros (lãh-tã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãhtãroasã (lãh-tã-rŭá-sã), lãhtãrosh (lãh-tã-róshĭ), lãhtãroasi/lãhtãroase (lãh-tã-rŭá-si) – tsi lãhtãrseashti (aspari) multu; tsi fatsi fricã multã; aspãros, fricos
{ro: înfricoşător, înspăimântător}
{fr: affreux, affreusement, épouvantable}
{en: frightful, dreadful}
ex: un polim lãhtãros; fantomã lãhtãroasã; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãhtãros s-avdi cãmbana
§ lãhtãrsescu (lãh-tãr-sés-cu) (mi) vb IV lãhtãrsii (lãh-tãr-síĭ), lãhtãrseam (lãh-tãr-seámŭ), lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, pãvrusescu, mpãvrusescu, mpãvrescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)
treambur1
treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu
§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati
§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
trom
trom (trómŭ) sm fãrã pl – atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; cutrom, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, ceash, trumarã, pirdeshi, cutrem, cutrembur, cutremur
{ro: groază, spaimă}
{fr: épouvante, terreur, effroi}
{en: terror, fright, fear}
§ trumarã (tru-má-rã) sf trumãri (tru-mắrĭ) – (unã cu trom)
ex: sh-vidzurã nã trumarã (lãhtarã)
§ trumuxescu (tru-muc-sés-cu) vb IV trumuxii (tru-muc-síĭ), trumuxeam (tru-muc-seámŭ), trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumãxescu, trãmuxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, nfrichedz, nfric, fric, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz
{ro: (se) speria}
{fr: (s’é)pouvanter, être très anxieux}
{en: frighten, scare}
ex: caljlji sufla, trumuxea (s-aspãrea)
§ trumuxit (tru-muc-sítŭ) adg trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxits (tru-muc-sítsĭ), trumuxiti/tru-muxite (tru-muc-sí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumãxit, trámuxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, nfricat, fricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat
{ro: speriat}
{fr: épouvanté, éffrayé}
{en: frightened, scared}
§ trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) sf trumuxiri (tru-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trumuxeashti cariva; trumãxiri, trãmuxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, nfricari, fricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari
{ro: acţiunea de a (se) speria}
{fr: action de s’éffrayer; de (s’)épouvanter}
{en: action of frightening, of scaring}
§ trumãxescu (tru-mãc-sés-cu) vb IV trumãxii (tru-mãc-síĭ), trumãxeam (tru-mãc-seámŭ), trumãxitã (tru-mãc-sí-tã), trumãxiri/trumãxire (tru-mãc-sí-ri) – (unã cu trumuxescu)
vrondu
vrondu (vrón-du) sn vronduri (vrón-durĭ) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, longi, crot, sãlãvati, vreavã, zbuc
{ro: zgomot, bubuitură}
{fr: bruit (d’explosion, de tonnere), vacarme}
{en: noise, uproar, racket, thunder}
ex: vrondul a mãcãradzlor; avdi cu vrondu (bots) di tufechi
§ vreavã (vreá-vã) sf vrevuri (vré-vurĭ) – (unã cu vrondu)
ex: avdi di diparti unã vreavã (lavã) mari; mari vreavã easti; tsi-i vreava (vrondul) tsi s-fatsi n cali?; boatsea-a peanilor di moarti easti az tu vreava-a lor; cloputili, cum asunã vreava (boatsea) a lor!; atumtsea s-chiptina sh-nu-avdza vreava; dinãoarã avdi vreavã mari: bumbunidzãri, ascãpirãri, di tsã si scula perlu din cap; di iu eara ntãvãlit tu unã baltã, avdzã vreavã; vãrnã vreavã nu s-avdza, vãrnu nu zbura nuntru; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari di oaminj; vru s-lji lja cu tutã shingiri shi featsi vreavã mari; vrevuri (sãlãvãts) neachicãsiti murmurã; vreava yinea di cãtrã vii
§ vrundusescu (vrun-du-sés-cu) vb IV vrundusii (vrun-du-síĭ), vrunduseam (vrun-du-seámŭ), vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) – fac un vrondu mari
{ro: bubui}
{fr: faire du bruit}
{en: make a racket, thunder}
§ vrundusit (vrun-du-sítŭ) adg vrundusitã (vrun-du-sí-tã), vrundusits (vrun-du-sítsĭ), vrundusiti/vrundusite (vrun-du-sí-ti) – tsi s-featsi un vrondu mari
{ro: bubuit}
{fr: qui a fait un grand bruit}
{en: made a racket, thundered}
§ vrundusiri/vrundusire (vrun-du-sí-ri) sf vrundusiri (vrun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu vrunduseashti, vrondu
{ro: acţiunea de a bubui; bubuitură}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making a racket, of thundering}
ex: vrundusirea eara cama mari
zbuc
zbuc (zbúcŭ) sn pl(?) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, longi, crot, sãlãvati, vreavã, vrondu
{ro: zgomot, bubuitură}
{fr: bruit (d’explosion, de tonnere), vacarme}
{en: noise, uproar, racket}
ex: un zbuc (vrondu) s-avdzã tu soni, un zbuc dit zbuclu-al sfulg