DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

badzarã

badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo

§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubotã

bubotã (bu-bó-tã) sf buboti (bu-bó-ti) – unã soi di turtã (pãni, pitã) di fãrinã di misur (cãlãmbuchi) coaptã tu cireap; bãbotã, babanatsã; badzarã, bãdzarã (fig:
1: bubotã = misur, cãlãmbuchi; expr:
2: fãrã bubotã tu cãpisteari = multu oarfãn, ftohi)
{ro: lipie (pâine) de mălai}
{fr: pain ou galette de farine de maïs cuit au four}
{en: some kind of a corn bread baked in the oven}
ex: mãcam pãni di bubotã (fig: misur)

§ bãbotã (bã-bó-tã) sf bãboti (bã-bó-ti) – (unã cu bubotã)

§ babanatsã (ba-ba-ná-tsã) sf babanatsã (ba-ba-ná-tsã) – (unã cu bubotã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubot

bubot (bu-bótŭ) adg bubotã (bu-bó-tã), bubots (bu-bótsĭ), bubo-ti/bubote (bu-bó-ti) – cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gâr-bov}
{fr: bossu, gobin, courbé}
{en: hunchback, bent}
ex: lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-sh poati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpisteari/cãpisteare

cãpisteari/cãpisteare (cã-pis-teá-ri) sf cãpisteri (cã-pis-térĭ) – unã cupanji njicã tu cari sã ntsearnã fãrina shi s-frimintã aloatlu; loclu (dulapea) iu s-tsãni aestã cupanji; cupanji, cupanã, cupãnjitsã, copan;
(expr:
1: cãt am tu cãpisteari = cã va s-pot, cãt va mi tsãnã puterli;
2: fãrã bubotã (pãni) tu cãpisteari; lã cadi shoariclu, shi sh-frãndzi nãrli n cãpisteari = suntu multu oarfãnj, ftohi; nu-aui tsi s-mãcã cã, ma s-cadã shoariclu tu cãpisteari, nu va da di fãrinã sh-va sh-frãngã narea)
{ro: albie mică de făcut pâine}
{fr: petite auge, maie, huche à farine}
{en: small kneading trough}
ex: cãpistearea easti ma njicã di cupanji shi easti ti frimintari aloat; intrã feata n cãpisteari, s-nã facã nã turtã cu meari; hai du-ti shi lja aloatlu din cãpisteari; lja din cãpisteari niheamã pãni; tu cãpisteari nitsi mãshcãturã di pãni, nitsi un hir di fãrinã; oaminj scãdzuts, oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrinã

fãrinã (fã-rí-nã) sf fãrinj (fã-rínjĭ) shi fãrinuri (fã-rí-nurĭ) – pulbirea tsi s-fatsi cãndu suntu mãtsinati (di-aradã tri mãcari), gãrnutsãli di yiptu (grãn, sicarã, misur, etc.) i altã soi di gãrnutsã i simintsã; (fig:
1: fãrinã = itsi pulbiri ishitã dit mãtsinarea i chisarea-a unui lucru; expr:
2: fãrinã arsã = mãcari di oaminj ftohi faptã (ca unã dzamã groasã) cu fãrinã tsigãrsitã tu tiganea cu untulemnu;
3: u-adrarã di fãrinã = u isusirã: soea sh-oaspitli-a unei featã lj-da cu pudrã pri fatsã sh-pri gushi cãndu lj-oarã la isusirea-a ljei;
4: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
5: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu;
6: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu lipseashti, cã va sh-aflã bilje)
{ro: făină}
{fr: farine}
{en: flour}
ex: nipoate, dzã fãrinã, ursa ti-avinã!; lucra shi earã, di multi ori, nu avea fãrinã tu-ambari; canda-lj mãcã fãrina gumarlu; pãnã sã ntsernu fãrina, tini njirã-ti tu udã; featsim pãnea cu fãrinã di grãn; nu n-adusi nica fãrinã di la moarã; adz va nj-aducã murarlu fãrina; featsim bubotã cu fãrinã di misur

§ fãrinos (fã-ri-nósŭ) adg fãrinoasã (fã-ri-nŭá-sã), fãrinosh (fã-ri-nóshĭ), fãrinoasi/fãrinoase (fã-ri-nŭá-si) – tsi easti ca fãrina; tsi easti adrat cu (di) fãrinã
{ro: făinos}
{fr: farineux}
{en: floury}

§ fãrinar (fã-ri-nárŭ) adg fãrinarã (fã-ri-ná-rã), fãrinari (fã-ri-nárĭ), fãrinari/fãrinare (fã-ri-ná-ri) – (atsel) tsi fatsi, vindi i lucreadzã cu fãrina
{ro: făinar}
{fr: farinier}
{en: (man) who sells flour}

§ nfãrinedz (nfã-ri-nédzŭ) (mi) vb I nfãrinai (nfã-ri-náĭ), nfãrinam (nfã-ri-námŭ), nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) – dau cu (ameastic cu, bag) fãrinã; umplu di fãrinã
{ro: înfăina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbulzinedz

mbulzinedz (mbul-zi-nédzŭ) (mi) vb I mbulzinai (mbul-zi-náĭ), mbulzinam (mbul-zi-námŭ), mbulzinatã (mbul-zi-ná-tã), mbul-zinari/mbulzinare (mbul-zi-ná-ri) – mi umflu la fatsã (di multu somnu, niputeari, biuturã, etc.); nj-si umflã ocljilj; buburedz, buldzinedz, ãmbulzinedz, zbuldzinedz, pãhrãvusescu
{ro: (se) buhăi}
{fr: (se) bouffir}
{en: swell, bloat}

§ mbulzinat (mbul-zi-nátŭ) adg mbulzinatã (mbul-zi-ná-tã), mbulzinats (mbul-zi-nátsĭ), mbulzinati/mbulzinate (mbul-zi-ná-ti) – tsi easti mbulzinat (umflat) la fatsã, la oclji; buburat, buldzinat, ãmbulzinat, zbuldzinat, pãhrãvusit
{ro: buhăit}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}
ex: pleoapili suntu aroshi, mbulzinati (umflati)

§ mbulzinari/mbulzinare (mbul-zi-ná-ri) sf mbulzinãri (mbul-zi-nắrĭ) – umflari tu fatsã (di lãngoari, niputeari, biuturã, etc.); buburari, buldzinari, ãmbulzinari, zbuldzinari, pãhrãvusiri
{ro: acţiunea de a (se) buhăi; buhăire}
{fr: action de (se) bouffir}
{en: action of swelling, of bloating}

§ ãmbulzinedz (ãm-bul-zi-nédzŭ) (mi) vb I ãmbulzinai (ãm-bul-zi-náĭ), ãmbulzinam (ãm-bul-zi-námŭ), ãmbulzinatã (ãm-bul-zi-ná-tã), ãmbulzinari/ãmbul-zinare (ãm-bul-zi-ná-ri) – (unã cu mbulzinedz)

§ ãmbulzinat (ãm-bul-zi-nátŭ) adg ãmbulzinatã (ãm-bul-zi-ná-tã), ãmbulzinats (ãm-bul-zi-nátsĭ), ãmbulzinati/ãmbulzinate (ãm-bul-zi-ná-ti) – (unã cu mbulzinat)

§ ãmbulzinari/ãmbulzinare (ãm-bul-zi-ná-ri) sf ãmbulzinãri (ãm-bul-zi-nắrĭ) – (unã cu mbulzinari)
ex: ãmbulzinarea (umflarea) a pleoapilor scadi

§ buldzinedz (bul-dzi-nédzŭ) (mi) vb I buldzinai (bul-dzi-náĭ), buldzinam (bul-dzi-námŭ), buldzinatã (bul-dzi-ná-tã), buldzinari/buldzinare (bul-dzi-ná-ri) – (unã cu mbulzinedz)
ex: fats ãlj si buldzineadzã (umflã) ca di bubotã

§ buldzinat (bul-dzi-nátŭ) adg buldzinatã (bul-dzi-ná-tã), buldzinats (bul-dzi-nátsĭ), buldzinati/buldzinate (bul-dzi-ná-ti) – (unã cu mbulzinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn