{fr: enfariner, (se) couvrir de farine}
{en: add flour; mix with flour}
ex: fãrtatslji sã nfãrinarã, dupã cum easti adetea, seara nãinti di ncurunari

§ nfãrinat (nfã-ri-nátŭ) adg nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinats (nfã-ri-nátsĭ), nfãrinati/nfãrinate (nfã-ri-ná-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã fãrinã; tsi easti umplut di fãrinã; nfãrineadzã pescul ca s-lu tigãnseshti
{ro: înfăinat}
{fr: enfariné, couvert de farine}
{en: with added flour; mixed with flour}
ex: nu mi-arãseashti pãnea nfãrinatã (datã cu fãrinã)

§ nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) sf nfãrinãri (nfã-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (sã) nfãrineadzã
{ro: acţiunea de a înfăina; înfăinare}
{fr: action d’enfariner, de (se) couvrir de farine}
{en: action of adding flour; of mixing with flour}

§ buldzinari/buldzinare (bul-dzi-ná-ri) sf buldzinãri (bul-dzi-nắrĭ) – (unã cu mbulzinari)

§ zbuldzinedz1 (zbul-dzi-nédzŭ) (mi) vb I zbuldzinai (zbul-dzi-náĭ), zbuldzinam (zbul-dzi-námŭ), zbuldzinatã (zbul-dzi-ná-tã), zbuldzinari/zbuldzinare (zbul-dzi-ná-ri) – (unã cu mbulzinedz)

§ zbuldzinat1 (zbul-dzi-nátŭ) adg zbuldzinatã (zbul-dzi-ná-tã), zbuldzinats (zbul-dzi-nátsĭ), zbuldzinati/zbuldzinate (zbul-dzi-ná-ti) – (unã cu mbulzinat)

§ zbuldzinari1/zbuldzinare (zbul-dzi-ná-ri) sf zbuldzinãri (zbul-dzi-nắrĭ) – (unã cu mbulzinari)

§ buburedz1 (bu-bu-rédzŭ) (mi) vb I buburai (bu-bu-ráĭ), bubu-ram (bu-bu-rámŭ), buburatã (bu-bu-rá-tã), buburari/buburare (bu-bu-rá-ri) – (unã cu mbulzinedz)
ex: s-cunoashti cã nu easti ghini, lji si buburarã (umflarã) ocljilj; mi buburai (nji s-umflarã ocljilj) di multu somnu

§ buburat1 (bu-bu-rátŭ) adg buburatã (bu-bu-rá-tã), buburats (bu-bu-rátsĭ), buburati/buburate (bu-bu-rá-ti) – (unã cu mbulzinat)

§ buburari1/buburare (bu-bu-rá-ri) sf buburãri (bu-bu-rắrĭ) – (unã cu mbulzinari)

§ buburos (bu-bu-rósŭ) adg buburoasã (bu-bu-rŭá-sã), buburosh (bu-bu-róshĭ), buburoasi/buburoase (bu-bu-rŭá-si) – tsi s-ari umflatã tu fatsã; tsi s-ari buburatã; pãhrãvos, bruhav, buhav, pruhav, puhav
{ro: buhăit}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}
ex: ari fatsa buburoasã (pruhavã, pãhrãvoasã)

§ dizbuburedz (diz-bu-bu-rédzŭ) (mi) vb I dizbuburai (diz-bu-bu-ráĭ), dizbuburam (diz-bu-bu-rámŭ), dizbuburatã (diz-bu-bu-rá-tã), dizbuburari/dizbuburare (diz-bu-bu-rá-ri) – mi disumflu la fatsã (di umflat tsi earam di niputeari, biuturã, multu somnu, etc.); nj-si disumflã ocljilj
{ro: (se) dezumfla la faţă}
{fr: (se) désenfler (face, joue, yeux)}
{en: reduce the swelling of (face, eyes)}
ex: nu lui-am vidzutã dizbuburat (disumflat la fatsã) pãnã tora

§ dizbuburat (diz-bu-bu-rátŭ) adg dizbuburatã (diz-bu-bu-rá-tã), dizbuburats (diz-bu-bu-rátsĭ), dizbuburati/dizbuburate (diz-bu-bu-rá-ti) – tsi-lj s-ari disumflatã fatsa, ocljilj, etc.
{ro: (se) dezumfla la faţă}
{fr: (se) (face, joue, yeux) désenflé}
{en: with reduced swelling of (face, eyes)}

§ dizbuburari/dizbuburare (diz-bu-bu-rá-ri) sf diz-buburãri (diz-bu-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj dizbubureadzã fatsa (ocljilj, etc.) a omlui
{ro: acţiunea de a (se) dezumfla la faţă}
{fr: action de (se) désenfler (face, joue, yeux)}
{en: action of reducing the swelling of (face, eyes)}

(expr: datã ti suflitlu-a mortsãlor); yinim s-mãcãm pãni
(expr: yinim la measã); ursits s-mãcãm pãni
(expr: s-nã curdusim la measã shi s-mãcãm); armasi fãrã pãni (fig: lucru, potisi); dusish la oi s-tsã scots pãnea
(expr: s-amintsã pãradz tra s-pots s-bãnedz); lucreadzã trã pãni
(expr: trã mãcari, tra s-bãneadzã); tsi sh-u mãcã pãnea
(expr: trã tsi bãneadzã) macã nu poati sã-lj ciunã; di cãndu-ts mãcãm pãnea
(expr: lucrãm trã tini); pri mari pãni va s-ti bagã
(expr: va tsã da unã potisi, lucru bun); va s-intri tu pãni vãsilcheascã
(expr: tu thesi bunã, vãsilcheascã); loarã di hãbari iu lja pãni
(expr: iu s-aflã, iu bãneadzã, iu sh-treatsi bana) vãsiljelu; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear trã altsã), nu-agiundzi domnu vãrãoarã; pãnea domnu-tui s-nu u caltsã vãrnãoarã
(expr: totna s-lj-u pricu-noshti a domnu-tui cã tsã da pãnea); nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea; alba a ta, da pãni a furlor
(expr: easti muljari nitinjisitã, dosã, putanã tsi da pãni a furlor peascumta)

§ pãnar (pã-nárŭ) sm pãnari (pã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãni; ciripar, cilipar, furnigi, furnãgi, furnuciu, furnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: bread maker, baker}
ex: pi nãs lu featsi pãnar; am un frati pãnar (ciripar)

§ pãner (pã-nérŭ) sn pãneri/pãnere (pã-né-ri) – unã cãnistrã tu cari s-bagã pãnea (yimishi, poami, etc.) la measã
{ro: paner}
{fr: panier}
{en: basket}
ex: adusi pi sofrã un pãner (cãnistrã) cu poami

§ spinshoarã (spin-shĭŭá-rã) sf spinshoari/spinshoare (spin-shĭŭá-ri) shi spinshori (spin-shĭórĭ) – unã soi di pãni dultsi (adratã di fãrinã tu cari s-adavgã oauã, njari sh-multi ori, nuts, migdali, mirizmãdz, etc.)
{ro: turtă dulce}
{fr: pain d’épice}
{en: kind of gingerbread or nutcake}
ex: s-mãcats oauã cu spinshoarã

§ pãnea a cuclui (pắ-nea a cúc-lui) sf – unã agru-lilici, njicã, tsi creashti tu locuri vlãngoasi, livãdz, grãdinj, etc., an dupã an, dit unã tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã piroasi, shi fatsi arapunj di lãludz galani-viniti
{ro: pâinea cucului}
{fr: “fleur de coucou”, jacinthe (des bois, de prés)}
{en: (blue, wild) hyacinth, ragged Robin}

§ pãnea a nipãrticãljei (pắ-nea a ni-pắr-ti-cã-ljĭei) sf – earbã tsi creashti tu apã, cu (i) frãndzã njits shi strimti tsi sta tu apã shi (ii) frãndzã mãri tsi sh-undzescu cu-unã chipitã di sãitã (cundar, sãdzeatã), cu cuditsã lungã, cari avuzescu pi apã, sh-cu lilici albi adunati tu un arapun
{ro: pâinea năpârcii, săgeata apei}
{fr: flèche d’eau, sagittaire}
{en: arrowhead}

§ pãnea a ljepurlui (pắ-nea a ljĭé-pur-lui) – ma multi turlii di agru-lilici njits, njirli-viniti, cãtivãrãoarã ca-aroshi i albi; yioarã(?), manushachi(?), musahi(?)
{ro: toporaş de munte; viorea (?)}
{fr: violette(?)}
{en: violet(?)}

{ro: acţiunea de a presăra; presărare}
{fr: action de saupoudrer; de couvrir}
{en: action of sprinkling, of powdering, of dusting}

§ pispilitã (pis-pi-lí-tã) sf pispiliti/pispilite (pis-pi-lí-ti) – pitã di fãrinã di misur (cãlãmbuchi) pispilitã cu sãrmi di cash; pitã di pãspalã; pitã di bubotã; cãmbãcuchi, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai amestecat (stropit) cu brânză}
{fr: galette de farine de maïs saupoudrée de fromage}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour with cheese}
ex: s-fatsi pispilita (pita di fãrinã di misur, galbinã ca) ca fluria