DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãbãljur

bãbãljur (bã-bã-ljĭúrŭ) sm bãbãljuri (bã-bã-ljĭúrĭ) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni, s-alinceashti a oaminjlor cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã li s-aspuni suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheahtru, scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boshi/boshe

boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?

§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja

§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja

§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)

§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cloput

cloput (cló-putŭ) sn cloputi/clopute (cló-pu-ti) – unã soi di chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã turnatã cãtrã nghios, cari s-acatsã ma multu di gusha-a birbetslor (a vãtslor, a caljlor) sh-cari asunã, cãndu s-minã limba spindzuratã nãuntru; chipru, chipur, ciocan, tracã
{ro: talangă}
{fr: sonnaille, grelot}
{en: bell}
ex: oai cu cloput; va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi; sh-treatsi chipri-sh-cloputi cãti putu s-poartã

§ cluputic (clu-pu-tícŭ) sn cluputitsi/cluputitse (clu-pu-tí-tsi) – cloput ma njic, ciucãnic, ciucãnici, cluputici
{ro: clopoţel, talangă mică}
{fr: petite sonnaille, petit grelot}
{en: small bell}

§ cluputici (clu-pu-tícĭŭ) sn cluputici/cluputice (clu-pu-tí-ci) – (unã cu cluputic)

§ ciocan (cĭó-canŭ) sn ciocani/ciocane (cĭó-ca-ni) – un cloput niheamã ma njic
{ro: clopot (de ovine), talangă}
{fr: sonnaille en fonte plus petite que le “cloput”, grelot de fonte}
{en: bell (smaller than the “cloput”)}
ex: s-avdu n dipãrtari ciocani (cloputi) di oi; lu-agudi cu-un ciocan n cap

§ ciucãnic (cĭu-cã-nícŭ) sn ciucãnitsi/ciu-cãnitse (cĭu-cã-ní-tsi) – ciocan ma njic, ciucãnici, cluputic, cluputici

§ ciucãnici (cĭu-cã-nícĭŭ) sn ciucãnici/ciucãnice (cĭu-cã-ní-ci) – (unã cu ciucãnic)

§ ciucanã (cĭu-cá-nã) sf ciuca-ni/ciucane (cĭu-cá-ni) – oai i caprã cu ciocan di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligucear

ligucear (li-ghu-cĭárŭ) sm liguceari (li-ghu-cĭárĭ) – om tsi-alagã di casã-casã, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji caraghioasi, cu unã mutsunã pri fatsã shi chipurici di mesi, cari dzãtsi cãntitsi sh-aspari njitslji; babughear, bubushar, bubair, ischinar, arugucear, rugucear
{ro: căluşar mascat}
{fr: personne travestie qui, le jour de l’an va de porte en porte en recitant quelques verses}
{en: person going disguised, from door to door, on the new year day, reciting some verses}

§ arugucear (a-ru-gu-cĭárŭ) sm, sf arugucearã (a-ru-gu-cĭá-rã), aruguceari (a-ru-gu-cĭárĭ), aruguceari/aruguceare (a-ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ rugucear (ru-gu-cĭárŭ) sm, sf rugucearã (ru-gu-cĭá-rã), ruguceari (ru-gu-cĭárĭ), ruguceari/ruguceare (ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ bubushar (bu-bu-shĭárŭ) sm bubushari (bu-bu-shĭárĭ) – (unã cu ligucear) (fig: bubushar = hiintsã dit pãrmiti, scoasã dit mintea-a omlui, cu cari s-aspar njitslji cãndu nu-ascultã, etc.)
ex: yini bubusharlu (fig: hiintsa dit pãrmiti, cu cari s-aspar njitslji) s-vã mãcã

§ bubair (bu-ba-írŭ) sm, sf bubairã (bu-ba-í-rã), bubairi (bu-ba-írĭ) shi bubaireanj (bu-ba-í-reanjĭ), bubairi/bubaire (bu-ba-í-ri) shi bubaireani/bubaireane (bu-ba-í-rea-ni) – (unã cu ligucear)
ex: va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi

§ babu-ghear (ba-bu-ghĭárŭ) sm babugheari (ba-bu-ghĭárĭ) – (unã cu ligucear)

§ ischinar (is-chi-nárŭ) sm ischinari (is-chi-nárĭ) – (unã cu ligucear)
ex: unlu di sots s-adrã ischinar shi altu cãnta cu dairelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scheahtru

scheahtru (schĭáh-tru) sm sf scheahtrã (schĭáh-trã), scheahtsrã (schĭáh-tsrã), scheahtri/scheahtre (schĭáh-tri) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bãbãljur, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}

§ scheastrã (schĭás-trã) sf scheastri/scheastre (schĭás-tri) – (unã cu scheahtru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã