|
brundzu
brundzu (brún-dzu) sm brundzuri (brún-dzurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungi, tungiu, tuci
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
chipru
chipru (chí-pru) sn chipri/chipre (chí-pri) – hãlati (di brundzu) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã goalã (dishcljisã tu-unã parti sh-cu-unã limbã spindzuratã di partea-alantã) cari s-acatsã ma multu di gusha-a oilor tra s-asunã cãndu oili s-minã (shi easti niheam altã soi di cloput i tracã); chipur, cloput
{ro: clopot (pentru ovine)}
{fr: sonnaille, clochette attachée au cou d’un animal}
{en: bell attached to the neck of an animal}
ex: boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); chiprili di tsachilji mari; sh-treatsi chipiti sh-cloputi cãti putu; asunã chiprili di tungi
§ chipur1 (chí-purŭ) sn chipuri/chipure shi chipuri (chí-purĭ) – (unã cu chipru)
ex: cu giocuri shi cu chipuri; sunã chipurlu di ishiri; necã cãnj, necã chipuri di oi s-avdã
§ chipurici (chi-pu-rícĭŭ) sn chipurici/chipurice (chi-pu-rí-ci) – chipru ma njic
{ro: clopoţel (pentru ovine)}
{fr: petite sonnaille, petite clochette attachée au cou d’un animal}
{en: small bell attached to the neck of an animal}
ex: chipurici, moi dada-a meauã
§ chipurush (chi-pu-rúshĭŭ) sn chipurushi/chipurushe (chi-pu-rú-shi) – (unã cu chipurici)
§ chiprici (chi-prícĭŭ) sn chiprici/chiprice (chi-prí-ci) – (unã cu chipurici)
tungi/tunge
tungi/tunge (tún-gi) sf tungiuri (tún-gĭurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungiu, tuci, brundzu;
(expr: cap di tungi = un tsi sh-alãxeashti greu mintea, cap di shinic (tãgari, crinã, mulari, grij, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
ex: sunã chiprili di tungi; cap di tungi tsi-nj eshti!
(expr: cap gros, tsi nu pots s-aducheshti tsiva)
§ tungiu (tún-gĭu) sn tungiuri (tún-gĭurĭ) – (unã cu tungi)
§ tuci (túcĭŭ) sn tuciuri (tú-cĭurĭ) – (unã cu tungi)
ex: adusi dit Nimtsii, shindani di tuci; avem multi tuciuri
§ turungiu1 (tu-run-gíŭ) sm turungii (tu-run-gíĭ) – (unã cu tungi)
ex: cãlãmar di turungiu
§ turungiu2 (tu-run-gíŭ) adg turungii/turungie (tu-run-gí-i), turungii (tu-run-gíĭ), turungii (tu-run-gíĭ) – hromã galbinã/aroshi tsi sh-u-adutsi multu cu hroma-a coajiljei di purtucalã; purtucalish
{ro: portocaliu}
{fr: de couleur orange, orangé}
{en: orange color}
ex: pureauã turungii (purtucalishi)