|
|
bruitã
bruitã (bru-í-tã) sf – vedz tu mutrescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mutrescubruit
bruit (bru-ítŭ) adg – vedz tu mutrescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mutrescuaroput
aroput (a-ró-putŭ) sn aroputi/aropute (a-ró-pu-ti) – vrondu di cicioari di cal tsi-agudescu loclu cãndu alagã (di-aradã, cu ciciorlu di nandreapta-nãinti tsi s-minã unãoarã cu-atsel di nastãnga-nãpoi, urmati di minarea-a alãntor dauã cicioari); roput, troput, topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput)
{ro: ropot, tropot}
{fr: murmure; bruit de trot}
{en: trot (noise)}
ex: s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi?
§ roput (ró-putŭ) sn roputi/ropute (ró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: loclu tut s-trunduea di a lui roput
§ topur (tó-purŭ) sn topuri/topure (tó-pu-ri) – (unã cu aroput)
§ troput (tró-putŭ) sn troputi/tropute (tró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: s-avdzã nã trunduiri shi un troput di cal; aclo iu s-ciudusea ca chirutlu, avdi un troput; prit cupaci s-avdi troput; s-avdi troput (fig: vrondu ca-atsel di troput) di flurii; flueri di picurari shi troputi
§ arupãtsãscu (a-ru-pã-tsắs-cu) vb IV arupãtsãi (a-ru-pã-tsắĭ), arupãtsam (a-ru-pã-tsámŭ), arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) – fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di prãvdzã; arupãtsescu, aruputsãscu, aruputsescu, rupãtsãscu, rupãtsescu, ruputsãscu, ruputsescu
{ro: ropoti}
{fr: trotter, faire du bruit avec les pieds}
{en: trot; make noise with the feet}
§ arupãtsãt (a-ru-pã-tsắtŭ) adg arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãts (a-ru-pã-tsắtsĭ), arupãtsãti/arupãtsãte (a-ru-pã-tsắ-ti) – tsi arupãtsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di aroput; arupãtsit, aruputsãt, aruputsit, rupãtsãt, rupãtsit, ruputsãt, ruputsit
{ro: ropotit}
{fr: trotté, (bruit) fait avec les pieds}
{en: (noise) made with the feet}
ex: vinjitã aru-pãtsãtã
§ arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) sf arupãtsãri (a-ru-pã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu prãvdzãli arupãtsãscu; arupãtsiri, aruputsãri, aruputsiri, rupãtsãri, rupãtsiri, ruputsãri, ruputsiri
asun
asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)
§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}
§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)
§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}
§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc
brum!
brum! (brúmŭ) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi vrondul tsi-l fatsi un lucru cãndu cadi tu apã; bluim!
{ro: cuvânt care imită sunetul unei imersiuni în apă}
{fr: interjection qui imite le bruit fait par une immersion}
{en: word imitating a sound made by an immersion}
ex: shi brum!, s-nicã tu-arãu
§ bluim! (blu-ímŭ) inter – (unã cu brum!)
bum!
bum! (búmŭ) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi vrondul tsi-l fatsi unã topã i tufechi tsi plãscãneashti; bam-bum, buum
{ro: cuvânt care imită sunetul unei explozii}
{fr: interjection qui imite un bruit fait par une détonation}
{en: word imitating a sound made by an explosion}
§ bam-bum! (bám-búmŭ) inter – (unã cu bum!)
§ buum! (bú-umŭ) inter – (unã cu bum!)
ex: plãscãni ca vãrã topã, buum!
clãts!
clãts! (clắtsĭ) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi un shuirat shcurtu i unã aguditurã lishoarã
{ro: interjecţie care imită un şuerat scurt ori o lovitură uşoară}
{fr: interjection imitant un court sifflement ou le bruit d’une légère atteinte}
{en: word imitating the sound of a short whistle or a light stroke}
ex: lu ntsãpa shi gumarlu: clãts! clãts!
crot1
crot1 (crótŭ) sm pl(?) – lavã, vreavã, vrondu, yiurultii, larmã, longi, loscut, pãlturã, sãlãvati, crot, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit}
{en: noise}
cursu1
cursu1 (cúr-su) sn cursuri (cúr-surĭ) – vãzurã, horhut, lavã, vrondu (di api tsi curã), etc.
{ro: zgomot, vuiet (de râu)}
{fr: bruit, vacarme}
{en: noise, uproar}
ex: mari cursu (vrondu) s-avdi n casã
fãsãrii/fãsãrie
fãsãrii/fãsãrie (fã-sã-rí-i) sf fãsãrii (fã-sã-ríĭ) – vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di ciocuti, etc.; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, tãvãturã, bãtãturã, cãvgã, ncãciturã, ncãceari, filunichii, etc.
{ro: tapaj; ceartă}
{fr: bruit, tapage; fâcherie}
{en: loud noise, uproar; quarrel}
firfiredz
firfiredz (fir-fi-rédzŭ) vb I firfirai (fir-fi-ráĭ), firfiram (fir-fi-rámŭ), firfiratã (fir-fi-rá-tã), firfirari/firfirare (fir-fi-rá-ri) – (frãndzãli) s-minã sh-fac un njic vrondu tu bãtearea-a vimtului
{ro: foşni (frunza)}
{fr: frémir, bruire}
{en: rustle (leaves)}
ex: vimtul li fatsi frãndzili s-firfireadzã pi arburi
§ firfirat (fir-fi-rátŭ) adg firfiratã (fir-fi-rá-tã), firfirats (fir-fi-rátsĭ), firfirati/firfirate (fir-fi-rá-ti) – (frãndzãli) tsi s-minã sh-fac un njic vrondu tu bãtearea-a vimtului
{ro: foşnit (frunza)}
{fr: frémi, bruit}
{en: rustled (leaves)}
§ firfirari/firfirare (fir-fi-rá-ri) sf firfirãri (fir-fi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi shi s-avdi cãndu frãndzãli s-minã tu bãtearea-a vimtului; freamit
{ro: acţiunea de a foşni (frunza); foşnet}
{fr: action de frémir, de bruire; bruissement}
{en: action of rustling (leaves); rustle}
§ furfuredz (fur-fu-rédzŭ) vb I furfurai (fur-fu-ráĭ), furfuram (fur-fu-rámŭ), furfuratã (fur-fu-rá-tã), furfura-ri/furfurare (fur-fu-rá-ri) – bati (inima)
{ro: bate (inima)}
{fr: battre (le coeur)}
{en: beat (heart)}
§ furfurat (fur-fu-rátŭ) adg furfuratã (fur-fu-rá-tã), furfurats (fur-fu-rátsĭ), furfurati/furfurate (fur-fu-rá-ti) – tsi-ari bãtutã (inima)
{ro: bătut (inima)}
{fr: battu (le coeur)}
{en: beaten (heart)}
§ furfurari/furfurare (fur-fu-rá-ri) sf furfurãri (fur-fu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu bati inima
{ro: acţiunea de a bate inima; bătaie de inimă}
{fr: action de battre le coeur; battement de coeur}
{en: action of heart beating; heart beat}
frãshtuescu
frãshtuescu (frãsh-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV frãshtuii (frãsh-tu-íĭ), frãshtueam (frãsh-tu-ĭámŭ), frãshtuitã (frãsh-tu-í-tã), frãshtui-ri/frãshtuire (frãsh-tu-í-ri) – agudescu cu cãmcichea (zvicilu); agudescu sh-fac un vrondu (frãsht!) ca-atsel faptu di-agudirea cu-un zvici
{ro: biciui}
{fr: frapper avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: hit with noise, like the one made by a whip}
§ frãshtuit (frãsh-tu-ítŭ) adg frãshtuitã (frãsh-tu-í-tã), frãshtuits (frãsh-tu-ítsĭ), frãshtuiti/frãshtuite (frãsh-tu-í-ti) – tsi easti agudit cu zvicilu
{ro: biciuit}
{fr: frappé avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: hit with noise, like the one made by a whip}
§ frãshtuiri/frãshtuire (frãsh-tu-í-ri) sf frãshtuiri (frãsh-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva frãshtueashti
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de frapper avec du bruit, surtout avec un fouet}
{en: action of hitting with noise, like the one made by a whip}
§ frãsht! (frắsht) inter – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di-un zvici, cãndu lu-agudeshti pri cariva; frasht!, fcear-fciur!
{ro: interjecţie care imită sunetul făcut de un bici, de o palmă, etc.}
{fr: interjection qui imite le son produit par un fouet, par une souffletade, par un claquement, etc.}
{en: interjection imitating the sound made by a whip, slap on a face, snap of the finger, etc.}
§ frasht! (frásht) inter – (unã cu frãsht)
§ fcear-fciur! (fcĭárŭ-fcĭúrŭ) inter – (unã cu frãsht)
ex: intrã-lj-u cu cãpestrul, fcear-fciur!
cingãrnescu, cingãrnescu
RO:a ciocni; a ciobi
EN:to clang, to break, to knock
FR:heurter avec du bruit; ébrécher
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015