DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

broatic

broatic (brŭá-ticŭ) sm broatits (brŭá-titsĭ) – ma multi turlii di prici njits di apã shi uscat, di-aradã verdzã, fãrã coadã, cu gura mari, cu ocljilj ishits cãtã nafoarã sh-cu cicioarli di dinãpoi vãrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiutã s-ansarã lishor sh-diparti; broascã, brusconj, jabã, bafã
{ro: broască}
{fr: grenouille}
{en: frog}
ex: cãlcai un broatic; cari bea apã multã, fatsi broatits tu pãnticã; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ broascã2 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – (unã cu broatic)
ex: cãntã broashtili tu bãltoc

§ brusconj (brus-cónjĭŭ) sm, sf bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji), brusconj (brus-cónjĭ), bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji) – broatic (ma mari)
{ro: broscoi, broscoaică}
{fr: grenouille mâle et femelle}
{en: male and female frog}
ex: trã broascã, brusconjlu-i soari; nu-i vãrã ma mushat di brusconjlu a ljei

§ bruticush (bru-ti-cúshĭŭ) sm bruticush (bru-ti-cúshĭ) – broatic ma njic
{ro: brotăcel}
{fr: petite rainette}
{en: small frog}

§ bruticami/bruticame sf bruticãnj(?) (bru-ti-cắnjĭ) – multsãmi mari di broatits; dãmara-a broatitslor; bruscami
{ro: broscărie}
{fr: grand nombre de rainettes}
{en: large number of frogs}
ex: multã bruticami tu barã; bruticamea (dãmara-a broatitslor) i hranã ti lelits

§ bruscami2/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – (unã cu bruticami)

§ brutichedz (bru-ti-chĭédzŭ) vb I bruticai (bru-ti-cáĭ), bruticam (bru-ti-cámŭ), bruticatã (bru-ti-cá-tã), bruticari/bruticare (bru-ti-cá-ri) – scot bots di broatits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arici1

arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}

§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)

§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}

§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bafã

bafã (bá-fã) sf bafi/bafe (bá-fi) – broatic mari, di-aradã veardi; jabã, broascã, broatic, brusconj; (fig: bafã = (i) om cu pãntica mari; (ii) pãrnoanji (paranumã) tsi u da crishtinjlji a turtsãlor)
{ro: brotac mare}
{fr: grande grenouille verte}
{en: large green frog}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã