|
|
brazdã
brazdã (bráz-dã) sf brazdi/brazde (bráz-di) – groapã putsãn ahãndoasã, ca unã avlachi strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã, prit cari s-curã apã, etc.); avrag, vrag, avlachi, vlachi, urdin
{ro: brazdă, şanţ}
{fr: sillon}
{en: furrow, trench}
avlachi1
avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã
§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)
§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã
§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
inii/inie
inii/inie (i-ní-i) sf inii (i-níĭ) – herlu largu di la aratru (aletrã, dãmãljug), tsi intrã tu loc di fatsi avlachea; mesh, vomerã, vomirã
{ro: brăzdar, fierul lat de la plug}
{fr: soc de la charrue}
{en: ploughshare}
urdin3
urdin3 (úr-dinŭ) sm urdinj (úr-dinjĭ) –
1: avlachi putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); brazdã, avrag, vrag, avlachi, vlachi;
2: starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); aradã, arãdãrichi; aradã (di lilici, prash, tseapi, etc.); bair, ordu, sãrã, sireauã, udopsu, etc.;
3: urdzãturã
{ro: brazdă; şir, urzeală}
{fr: sillon; file, rangée, rangée d’ourdissure}
{en: furrow; bed (flowers, vegetables), file, order}
ex: am doi urdinj (doauã arãdz) di prash; un urdin (unã sireauã, aradã) di turmi fãrã curmari; urdzãtura lungã di optu urdinj (arãdz); nu fu faptu ghini urdinlu (urdzãtura), tr-atsea s-arupi di s-dinjicã pãndza
§ urdini2/urdine (úr-di-ni) sf urdinj (úr-dinjĭ) – (unã cu urdin3)
ex: urdinjli suntu ndreapti shi adãntsi
vomirã
vomirã (vó-mi-rã) sf vomiri/vomire (vó-mi-ri) – herlu largu di la aratru (aletrã, dãmãljug) tsi intrã tu loc tra si s-facã avlachea; vomerã, mesh, inii
{ro: brăzdar, fierul lat de la plug}
{fr: soc de la charrue}
{en: colter, ploughshare}
§ vomerã (vó-me-rã) sf vomiri/vomire (vó-mi-ri) – (unã cu vomirã)
vrag
vrag (vrágŭ) sm vradz (vrádzĭ) shi sn vraguri (vrá-gurĭ) –
1: avlachi traptã (adratã) di-unã aletrã tu-un agru; avrag, avlachi, vlachi, brazdã, urdin;
2: agru arat ma cari nu easti ninga siminat
{ro: brazdă; ogor arat dar neînsămânţat încă}
{fr: sillon; champ qui n’est pas encore ensemencé}
{en: furrow; field ploughed but not yet seeded}
ex: trapsi di-unã parti sh-di-alantã cãti un vrag cu pluglu
§ avrag (a-vrágŭ) sn avraguri (a-vrá-gurĭ) – (unã cu vrag)
ex: intrã tu avrag
§ vruguescu (vru-gu-ĭés-cu) vb IV vruguii (vru-gu-íĭ), vrugueam (vru-gu-ĭámŭ), vruguitã (vru-gu-í-tã), vruguiri/vruguire (vru-gu-í-ri) – adar tu agru avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, air, ar, nvrag, avruguescu
{ro: brăzda}
{fr: sillonner}
{en: furrow, plough}
§ vruguit (vru-gu-ítŭ) adg vruguitã (vru-gu-í-tã), vruguits (vru-gu-ítsĭ), vruguiti/vruguite (vru-gu-í-ti) – (agrul) tsi fu arat cu aletra; arat, airat, nvrãgat, avruguit
{ro: brăzdat}
{fr: sillonné}
{en: furrowed, ploughed}
§ vruguiri/vruguire (vru-gu-í-ri) sf vruguiri (vru-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; arari, airari, nvrãgari, avruguiri
{ro: acţiunea de a brăzda, brăzdare, arare}
{fr: action de labourer ou sillonner les champs; sillonnement}
{en: action of tilling or ploughing the land}
§ nivruguit (ni-vru-gu-ítŭ) adg nivruguitã (ni-vru-gu-í-tã), nivruguits (ni-vru-gu-ítsĭ), nivruguiti/nivruguite (ni-vru-gu-í-ti) – (agrul) tsi nu fu arat cu aletra; ninvrãgat, neavruguit
{ro: nebrăzda}
{fr: qui n’a pas été sillonné}
{en: that has not been furrowed}
§ nivruguiri/nivruguire (ni-vru-gu-í-ri) sf nivruguiri (ni-vru-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu s-vrugueashti; ninvrãgari, neavruguiri