ex: inima-ts bãrbatã (bãrbãteascã, inimarcã) sh-mari; muljerlj-a lor, bãrbati (gioani, ca bãrbatslji); aspuni-ti bãrbat (gioni, ca un bãrbat); aestã fu tu-un chiro bãrbatã (gioni) muljari

§ bãrbãtos (bãr-bã-tósŭ) adg bãrbãtoasã (bãr-bã-tŭá-sã), bãrbãtosh (bãr-bã-tóshĭ), bãrbãtoasi/bãrbãtoase (bãr-bã-tŭá-si) – (unã cu bãrbat2)
ex: spunea bãrbãtos (livendu ca un bãrbat)

§ bãrbãtin (bãr-bã-tínŭ) adg bãrbãtinã (bãr-bã-tí-nã), bãrbãtinj (bãr-bã-tínjĭ), bãrbãtini/bãrbãtine (bãr-bã-tí-ni) – (unã cu bãrbat2)
ex: muljari bãrbãtinã (eneryicã, ca un bãrbat)

§ bãrbãtoanji/bãrbãtoanje (bãr-bã-tŭá-nji) sf bãrbãtoanji/bãr-bãtoanje (bãr-bã-tŭá-nji) – muljari (feaminã) tsi easti ca un bãrbat shi ari hãri di bãrbat; bãrbatã, bãrbãtinã
{ro: (femeie) virilă}
{fr: (femme) virile}
{en: virile (woman)}
ex: muljari bãrbãtoanji (sarpi ca un bãrbat)

§ bãrbãtsãlji/bãrbãtsãlje sf fãrã pl –
1: hãrli tsi-l fac bãrbatlu s-hibã mascur; atsea tsi-l fatsi omlu s-hibã bãrbat (nu muljari);
2: harea-a omlui tsi easti gioni; bãrbãteatsã, giunatic, giuneatsã, sãrpitslãchi, livindeatsã
{ro: virilitate; vitejie}
{fr: virilité; vaillance}
{en: manliness, virility; bravery}

§ bãrbãteatsã (bãr-bã-teá-tsã) sf bãrbãtets (bãr-bã-tétsĭ) – faptul cã cariva easti bãrbat; ilichia tu cari omlu treatsi dit ficiureatsã shi s-lugurseashti bãrbat; harea-a omlui tsi-l fatsi s-hibã gioni, bãrbat; bãrbãtsãlji, giunatic, giuneatsã
{ro: bărbăţie, virilitate; vitejie, bravură}
{fr: virilité, bravoure, vaillance}
{en: virility; bravery}
ex: s-alumtã cu bãrbãteatsã (giuneatsã); aspusirã mari bãrbãteatsã (giunatic)

§ bãrbãtescu1 (bãr-bã-tés-cu) adg bãrbãteascã (bãr-bã-teás-cã), bãrbãteshtsã (bãr-bã-tésh-tsã), bãrbãteshti (bãr-bã-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu faptul cã un easti bãrbat; tsi aspuni bãrbãtsãlji tu purtarea-a lui; ti/di bãrbat;
(expr:
1: bãrbãteshtili = lucrili purtati di bãrbats;
2: loclu bãrbãtescu (dit bisearicã) = loclu di nuntru shi ninti a bisearicãljei iu sta di-aradã bãrbatslji)
{ro: bărbătesc, viril, energic}
{fr: d’homme; mâle; viril; énergique}
{en: manly, male, virile, energetic}
ex: aestã-i scuturã bãrbãteascã (di bãrbat); bisearica ari unã parti bãrbãteascã (ti bãrbats) shi unã muljireascã: muljireasca easti dupã bãrbãteasca (atsea parti dit bisearicã iu sta di-aradã mash bãrbatslji); preftul ishi dit bãrbãteasca
(expr: partea iu sta bãrbatslji tu bisearicã) shi intrã tu muljireasca; alumtatic bãrbãtescu (ca di bãrbats); la arãu, muljerli la bãrbãteshtili
(expr: stranjili di bãrbats)

§ bãrbãteashti/bãr-bãteashte (bãr-bã-teásh-ti) adv – ca faptã di bãrbats; ca bãrbatslji; cu bãrbãteatsã
{ro: bărbăteşte; cu vitejie, brav}
{fr: virilement; bravement}
{en: like a man, in a manly fashion, bravely}
ex: s-alumtarã bãrbãteashti (ca bãrbatslji)

§ mbãrbãtedz (mbãr-bã-tédzŭ) (mi) vb I mbãrbãtai (mbãr-bã-táĭ), mbãrbãtam (mbãr-bã-támŭ), mbãrbãtatã (mbãr-bã-tá-tã), mbãrbãtari/mbãr-bãtare (mbãr-bã-tá-ri) – lj-dzãc a unui s-nu-lj hibã fricã shi si s-poartã ca un bãrbat; ãlj dau curagi; lj-fac gãireti; ãlj bag ciulichi la inimã; inimusescu
{ro: îmbărbăta, încuraja}
{fr: encourager, s’ar-mer de courage}
{en: encourage}
ex: acãtsai s-mi mbãrbãtedz (sã-nj fac gãireti); aestã harauã mbãrbãtã pri suldats; multu si mbãr-bãtã; cãndu vidzurã ma mãrlj-a lor cã suntu cu nãsh, si mbãrbãtarã (loarã curai); u mbãrbãtai (lj-ded curai) niheamã cã s-avea chirutã fari

§ mbãrbãtat (mbãr-bã-tátŭ) adg mbãrbãtatã (mbãr-bã-tá-tã), mbãrbãtats (mbãr-bã-tátsĭ), mbãrbãtati/mbãrbãtate (mbãr-bã-tá-ti) – tsi fu faptu tra s-nu-lj mata hibã fricã; tsi-lj s-ari datã curagi; tsi-lj s-ari faptã gãireti; inimusit
{ro: îmbărbătat, încurajat}
{fr: encouragé, armé de courage}
{en: encouraged}

§ mbãrbãta-ri/mbãrbãtare (mbãr-bã-tá-ri) sf mbãrbãtãri (mbãr-bã-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbãrbãtat (inimusit); inimusiri
{ro: acţiunea de a îmbărbăta, de a încuraja; îmbărbătare, încurajare}
{fr: action d’encourager, de s’armer de courage; encouragement}
{en: action of encouraging; encouragement}
ex: lj-adusi mari mbãrbãtari cãndu ishi ti nãs

§ bãrbãtedz (bãr-bã-tédzŭ) (mi) vb I bãrbãtai (bãr-bã-táĭ), bãrbãtam (bãr-bã-támŭ), bãrbãtatã (bãr-bã-tá-tã), bãrbãtari/bãrbãtare (bãr-bã-tá-ri) – crescu sh-mi fac bãrbat
{ro: creşte şi a deveni bărbat}
{fr: devenir un homme}
{en: become a man}
ex: s-bãrbãtã (criscu shi s-featsi bãrbat) di nu-l cunuscui

§ bãrbãtat (bãr-bã-tátŭ) adg bãrbãtatã (bãr-bã-tá-tã), bãrbãtats (bãr-bã-tátsĭ), bãrbãtati/bãrbãtate (bãr-bã-tá-ti) – cari ari criscutã shi s-ari faptã bãrbat
{ro: care a devenit bărbat}
{fr: qui est devenu un homme}
{en: who became a man}

§ bãrbãtari/bãrbãtare (bãr-bã-tá-ri) sf bãrbãtãri (bãr-bã-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creashti shi s-fatsi bãrbat
{ro: acţiunea de a creşte şi de a deveni bărbat}
{fr: action de devenir un homme}
{en: action of becoming a man}

{ro: voinicel}
{fr: tout jeune et vaillant}
{en: valiant youngster}
ex: un giunel (gioni ficiurac) shutsã sula; mumã, giuneauã (gioanã, babageanã) cu numã; ca giuneauã (inimarcã, babageanã) cum eshti; arsari sarpitã giuneaua; suntu sh-featili giuneali (gioani, babageani)

§ junel (jĭu-nélŭ) sm, sf juneauã (jĭu-neá-ŭã), junelj (jĭu-néljĭ), juneali/juneale (jĭu-neá-li) – (unã cu giunel)
ex: suntu sh-featili juneali; shi di nveastili juneali

§ giunop (gĭu-nópŭ) sm giunochi (gĭu-nóchĭ) – (unã cu giunel)
ex: un giunop di munti; giunochi mushats cu soari

§ junop (jĭu-nópŭ) sm junochi (jĭu-nóchĭ) – (unã cu giu-nel)
ex: junochi mushats ca soari

§ giunoplu (gĭu-nó-plu) sm giunoplji (gĭu-nóp-lji) – (unã cu giunel)
ex: muri un giunoplu; patru giunoplji nchisirã

§ giunami/giuname (gĭu-ná-mi) sf fãrã pl –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã);
3: multimi di gionj, di oaminj babageanj (cudumanj, zots, gionj, etc., tsi nu s-aspar di-alumtã); junami, giunatic, giuneatsã, tinirami, tinireatsã, bãrbãteatsã, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură; mulţime de tineri, de oamenj viteji}
{fr: jeunesse; bravoure; nombre de vaillants}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery; number of youngsters, number of brave people}
ex: giunamea (tiniramea) nviscu frãntseshtsã; iu gioacã giunamea (tiniramea) n cor; mari giunami (vãrtushami, curagi, dãldãsiri) aspusi; tora, tu-aushami, scoati, cal, giunami (curagi, dãldãsiri); prots armãnj tu oi sh-giunami (bãrbãteatsã, giunatic); tradzits funea, lea giunami (tinirami); iu-i veaclja giunami! (giunatic!); yini multã giunami (multimi di tiniri, di gionj); giunamea tutã (tuts gionjlji, tuts tinirlji), di pit horli di avãrliga avea vinjitã

§ junami/juname (jĭu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu giunami)
ex: trã marea-a lui junami

§ giunatic (gĭu-ná-ticŭ) sn giunatitsi (gĭu-ná-ti-tsi) shi giunaticuri (gĭu-ná-ti-curĭ) –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, anjlj-a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã); junatic, giuneatsã, bãrbãteatsã, tinireatsã, giunami, tinirami, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură}
{fr: jeunesse; bravoure}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery}
ex: nveatsã tu giunatic (anjlji tsi eshti tinir), s-ti tindzã tu-aushatic; ta s-nã batim cu giunatic (cu curagi, cu bãrbãteatsã); atumtsea s-vidzu giunaticlu (giuneatsa, bãrbãteatsa) a tutulor; aspusirã mari giunatic (bãrbãteatsã) a noshtri tu-aestu polim; pot s-fac seamni shi ciudii cu giunaticlu a meu

§ junatic (jĭu-ná-ticŭ) sn junatitsi (jĭu-ná-ti-tsi) shi junaticuri (jĭu-ná-ti-curĭ) – (unã cu giunatic)
ex: tru junatic (bãrbãteatsã) nintricutã

§ giuneatsã (gĭu-neá-tsã) sf giunets (gĭu-nétsĭ) – (unã cu giunatic)
ex: io nu-am vidzutã ahãtã giuneatsã (giunatic, bãrbãteatsã); nu vor giuneatsã (bãrbãteatsã) ascumtã; e, ficiorlj-a mei, sh-giuneatsã s-u-aspunã omlu sh-va loclu-a ljei; feci multi giunets tu chirolu-a meu; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; crimã pi giuneatsa-a ta, mushat-gione

§ giunescu (gĭu-nés-cu) adg giuneascã (gĭu-neás-cã), giuneshtsã (gĭu-nésh-tsã), giuneshti/giuneshte (gĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un gioni, cu giunamea, cu giunaticlu-a unui om; tsi easti faptu ca di-un gioni, ca di un om dãldãsit, livendu; di (om) gioni; junescu
{ro: tineresc; vitejesc}
{fr: d’homme jeune, d’homme vaillant}
{en: of young man; heroic, brave}
ex: u nviscu tu stranji giuneshti (di gioni, di oaminj tiniri); giunescul (di om gioni, dãldãsit) a tãu dor

§ junescu (jĭu-nés-cu) adg juneascã (jĭu-neás-cã), juneshtsã (jĭu-nésh-tsã), juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) – (unã cu giunescu)
ex: cãntitsli juneshti (di gionj, di giunatic, di bãrbãteatsã)

§ giuneashti/giuneashte (gĭu-neásh-ti) adv – ca faptu di-un gioni; faptu cu giuneatsã
{ro: vitejeşte}
{fr: vaillament, bravement}
{en: bravely}
ex: giuneashti (cu giuneatsã, ca un gioni), nã noapti s-bãtu

§ juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) adv – (unã cu giuneashti)
ex: tut imnãndalui juneshti (giuneashti, ca gionjlji, cu bãrbãteatsã)

ex: calu-a vostru easti sertu (yiu, agru, fucos); shi tini eshti sertã (yii, nivricoasã, sarpitã); duganea easti sertã (vãrtoasã)

§ sirtsãlji/sirtsãlje (sir-tsắ-lji) sf sirtsãlji (sir-tsắljĭ) – (unã cu sãrpitsãlji)
ex: sirtsãlja nu easti totuna bunã

§ sirtlãchi/sirt-lãche (sirt-lắ-chi) sf sirtlãchi (sirt-lắchĭ) – (unã cu sãrpitsãlji)

§ nsertu (nsér-tu) adg nsertã (nsér-tã), nsertsã (nsér-tsã), nser-ti/nserte (nsér-ti) – (unã cu sãrpit)
ex: nu pot s-beau duganlu-aestu cã easti multu nsertu (sãnãtos, vãrtos); cai treatsi cu omlu nsertu (sarpit); aveam un cal multu sertu (sarpit, agru, yiu)

§ nsirtescu (nsir-tés-cu) (mi) vb IV nsirtii (nsir-tíĭ), nsirteam (nsir-teámŭ), nsirtitã (nsir-tí-tã), nsirtiri/nsirtire (nsir-tí-ri) – (mi) fac sertu, arãu; (mi) fac foc di inati; l-fac pri cariva s-lu-acatsã inatea; arcedz, ngindu, nãirescu
{ro: (se) înfuria, deveni rău}
{fr: se mettre en colère; devenir méchant}
{en: infuriate; become bad}
ex: di-anda avu znjii si nsirti (s-apreasi, s-nãiri, s-featsi arãu, lu-acãtsarã dratslji) di nu lj-intrã vãrnu tu chefi

§ nsirtit (nsir-títŭ) adg nsirtitã (nsir-tí-tã), nsirtits (nsir-títsĭ), nsirtiti/nsirtite (nsir-tí-ti) – tsi s-featsi sertu; tsi lu-ari acãtsatã inatea; arceat, ngindat, nãirit
{ro: înfuriat, devenit rău}
{fr: mis en colère; devenu méchant}
{en: infuriated; who became bad}

§ nsirtiri/nsirtire (nsir-tí-ri) sf nsirtiri (nsir-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nsirteashti
{ro: acţiunea de a (se) înfuria, de a deveni rău}
{fr: action de se mettre en colère; de devenir méchant}
{en: action of infuriating; of becoming bad}

(expr: multu mushats); bravo gionj, mushats ca sori; gionj mushats ca sori lutsits
(expr: mushats ca sori tsi nyilicescu); doi pãrunghi, ca doi sori; scoalã, Nica, scoalã, soare; tu soari mi-alãsarã
(expr: mi-alãsarã tu soari, cu znjii); va ti bagã tu soari
(expr: tu loc bun iu va s-hii hãrios), nu tu chisã; lu-aduchi cã easti dip cãtrã soari
(expr: scãdzut, tu-unã halã greauã); n-aflarã cãtrã soari
(expr: tu-unã halã trã plãndzeari); ti veadi cãtrã soari
(expr: cu fatsa cãtrã soari, mortu); fudzirã nclo, dupã soari
(expr: multu diparti iu nu poati s-lji aflã vãr)

§ surtsel2 (sur-tsélŭ) sm surtselj(?) (sur-tséljĭ) – soari njic (vrut); surãntsel, suric [zbor dzãs a njitslor ca semnu di diznjirdari]
{ro: soare mic}
{fr: petit soleil (chéri)}
{en: little (dear) sun}
ex: soare shi surtseale! (soare shi soare njic!)

§ suric (su-rícŭ) sm surits (su-rítsĭ) – (unã cu surtsel2)

§ surãntsel (su-rãn-tsélŭ) sm surãntselj(?) (su-rãn-tséljĭ) shi sn surãntseali/surãntseali (su-rãn-tseá-li) – (unã cu surtsel2)
ex: sh-dãdea soari shi surãntseali

§ surin (su-rínŭ) sn surinuri (su-rí-nurĭ) – loc iu da (tsi-l veadi) multu chiro soarili; loc cu soari; nsurin, surnel
{ro: loc însorit}
{fr: lieu, endroit ensoleillé}
{en: place exposed to the sun}
ex: tu-a Pindului surin (cu soari); prit surinuri (locuri cu soari); di tu cheari sh-din surin (loc cu soari); casa dit surin (casa tsi-u veadi soarili); shidea tu surin (tu-un loc cu soari) sh-ma lucra

§ surnel (sur-nélŭ) sm pl(?) – (unã cu surin)

§ nsurin1 (nsu-rínú) sn nsurinuri (nsu-rí-nurĭ) – (unã cu surin)
ex: s-teasi nsurin (tu-un loc cu soari); teasi peturli nsurin

§ nsurinedz (nsu-ri-nédzŭ) (mi) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – shed (mi ardu, mi ncãldzãscu, mi usuc) la soari; nsurin, nsurnedz;
(expr: mi nsurinedz la fatsã = mi dishcljid la fatsã sh-aspun vreari, harauã, isihii, etc.)
{ro: însori}
{fr: ensoleiller, exposer au soleil}
{en: sun, expose to the sun}
ex: si nsurina (shidea la soari) un om; nã nsurinam (shideam la soari) di dimneatsã; si nsurina (shidea la soari) Tsila tu avlii; shidea di si nsurina; mi nsurinam (shideam la soari) ca un gushtur; nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari; fatsa tsã si nsurineadzã
(expr: s-dishcljidi la fatsã, s-fatsi nyilicioasã, si nsirineadzã)

§ nsurin2 (nsu-rínú) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurina-ri/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)
ex: si nsurinã cati dzuã; nã dzuã, cum si nsurinã, gortsãli coapti sh-galbini ca fluria, canda lã fãtsea cu ocljul

§ nsurinat (nsu-ri-nátŭ) adg nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinats (nsu-ri-nátsĭ), nsurina-ti/nsurinate (nsu-ri-ná-ti) – tsi ari statã la soari; tsi easti vidzut di soari; nsurnat
{ro: însorit}
{fr: ensoleillé, exposé au soleil}
{en: sunny, exposed to the sun}

§ nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) sf nsurinari (nsu-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi la soari; nsurnari
{ro: acţiunea de a însori, însorire}
{fr: action d’ensoleiller, d’exposer au soleil}
{en: action of exposing to the sun}
ex: nsurinarea (shidearea, ardearea la soari) easti sãnãtoasã

§ nsurnedz (nsur-nédzŭ) (mi) vb I nsurnai (nsur-náĭ), nsurnam (nsur-námŭ), nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)

§ nsurnat (nsur-nátŭ) adg nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnats (nsur-nátsĭ), nsurnati/nsurnate (nsur-ná-ti) – (unã cu nsurinat)

§ nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) sf nsurnari (nsur-nắrĭ) – (unã cu nsurinari)

ex: armasi di la prãndzu virdzarea (pita di veardzã) ntreagã

§ vãrdzari/vãrdzare (vãr-dzá-ri) sf vãrdzãri (vãr-dzắrĭ) – (unã cu virdzari)

§ nvirdzãscu (nvir-dzắs-cu) vb IV nvirdzãi (nvir-dzắĭ), nvirdzam (nvir-dzámŭ), nvirdzãtã (nvir-dzắ-tã), nvirdzãri/nvirdzãre (nvir-dzắ-ri) – mi fac veardi; fac tsiva s-aspunã veardi; buisescu un lucru s-aibã hroma veardi; (pom, lilici, cãmpu, munti, etc.) s-fatsi veardi cu scutearea di frãndzã; nverdu
{ro: înverzi}
{fr: verdir}
{en: become (turn, paint) green}
ex: loclu nvirdzã (s-featsi veardi); acãtsarã ponjlji sã nvirdzascã (sã scoatã frãndzã)

§ nvirdzãt (nvir-dzắtŭ) adg nvirdzãtã (nvir-dzắ-tã), nvirdzãts (nvir-dzắtsĭ), nvirdzãti/nvirdzãte (nvir-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-aibã (s-aspunã) unã hromã veardi; tsi easti buisit veardi; (pom) tsi lj-ari ishitã frãndzãli verdzã primuveara; (loc) tsi ari scoasã (primuveara) shi easti mplin cu erburi, lilici, arburi cu frãndzã verdzã, etc.; nvirdat
{ro: înverzit}
{fr: verdi, verdoyant}
{en: become (turn, paint) green, verdant}
ex: curia nvirdzãtã

§ nvirdzãri/nvirdzãre (nvir-dzắ-ri) sf nvirdzãri (nvir-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nvirdzashti tsiva; nvirdari
{ro: acţiunea de a înverzi; înverzire}
{fr: action de verdir; (re) verdissement}
{en: action of becoming (turning, painting) green; greening}

§ nverdu (nvér-du) vb I nvirdai (nvir-dáĭ), nvirdam (nvir-dámŭ), nvirdatã (nvir-dá-tã), nvirdari/nvirdare (nvir-dá-ri) – (unã cu nvirdzãscu)
(expr: s-ti nveardã = bravo!, tsã or, s-ai hãiri)
ex: ma s-da si nveardã (nvirdzascã) plailu; avea nvirdatã shi codrul shi gãrdinjli; s-tsã nveardã
(expr: s-ai hãiri cu) mãnjli ti lucrul tsi-l fats; s-lji nveardã
(expr: s-lji urãm, s-lji dzãtsem bravo!), cã nãs singur anchili

§ nvirdat (nvir-dátŭ) adg nvirdatã (nvir-dá-tã), nvirdats (nvir-dátsĭ), nvirdati/nvirdate (nvir-dá-ti) – (unã cu nvirdzãt)

§ nvirdari/nvirdare (nvir-dá-ri) sf nvirdãri (nvir-dắrĭ) – (unã cu nvirdzãri)
ex: tu Martsu nchiseashti nvirdarea-a arburlor

§ nvirdzami/nvirdzame (nvir-dzá-mi) sf nvirdzãnj (nvir-dzắnjĭ) – faptul cã un lucru easti di hromã veardi; multimi di lucri tsi suntu verdzã
{ro: înverzire, verziş}
{fr: verdissement}
{en: greening}