DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrbat1

bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu

§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}

§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari

§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bravo

bravo (brá-vo) adv shi inter – zbor di tinjisiri, di-alãvdari, di harauã, etc. tsi s-greashti a unui om tsi ari faptã un lucru bun, mushat tsi n-ariseashti multu; ashcolsun, aferim
{ro: bravo}
{fr: bravo}
{en: bravo}
ex: tuts nji dzãsirã bravo (ashcolsum)

§ bravu (brá-vu) adv shi inter – (unã cu bravo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gioni/gione

gioni/gione (gĭó-ni) sm, sf, adg gioanã (gĭŭá-nã), gionj (gĭónjĭ), gioani/gioane (gĭŭá-ni) –
1: tinir ficior (featã); ficior prãxit, livendu, zveltu sh-mushat;
2: (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã (cari di-aradã lã u poati sh-lji azvindzi dushmanjlji); joni, giunar, junar, giunac, cuduman, zot, curagios, inimarcu, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan, sãrpit (fig:
1: gioni = gambro; expr:
2: gioni aleptu = ficior livendu, zveltu, mu-shat sh-multu babagean;
3: Gioni-Aleptu = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja, sh-u azvindzi tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.)
{ro: flăcău, brav; viteaz}
{fr: jeune (homme; fille); preux, brave, vaillant, gentil chevalier}
{en: young (man, girl); brave, valiant}
ex: cari vã-i gionili (tinirlu, ficiorlu) trã nsurari?; cai di-aeshti trei easti gionili? (fig: gambrolu?); s-featsi gioni (s-featsi ficior mari, ari criscutã) di cãndu nu lu-am vidzutã; easti unã muljari gioanã (tinirã, livendã); gionili (livendul, babageanlu) tu padi s-veadi; fu gioni (babagean), li-azvimsi tuts; sh-eara nã gioa-nã, aleaptã, ca soarili sh-cama bunã; featã gioanã (babageanã); eara nã gioanã (featã livendã, babageanã); gioanã muljari (babageanã), nãsã singurã li azguni tuts; gioni-aleptu, gionj-aleptsã, gionj mu-shats

§ joni/jone (jĭó-ni) sm, sf, adg joanã (jĭŭá-nã), jonj (jĭónjĭ), joani/joane (jĭŭá-ni) – (unã cu gioni)
ex: ca zmei jonjlji (gionjlji) s-alumtarã; ma nj-am multu joni (gioni, inimarcu) ghioclu

§ giunar (gĭu-nárŭ) sm giunari (gĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)
ex: a ta s-hibã, gione giunar; giunari dit vlahuhori; fãrshirots! giunarlji (gionjlji) a mei

§ junar (jĭu-nárŭ) sm junari (jĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)

§ giunac (gĭu-nácŭ) sm giunats (gĭu-nátsĭ) – (unã cu gioni)
ex: un gioni mushat shi giunac (livendu, dãldãsit)

§ giunel (gĭu-nélŭ) sm, sf giuneauã (gĭu-neá-ŭã), giunelj (gĭu-néljĭ), giuneali/giuneale (gĭu-neá-li) [zbor cu cari s-diznjardã un] – gioni ma tinir; junel, giunop, junop, giunoplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

halali/halale

halali/halale (ha-lá-li) invar – zbor tsi aspuni cã a unui ãlj pari ghini cã lucrili njergu ambar trã altu; zbor tsi-aspuni cã vrem ca lucrili s-njargã-ambar trã altu;
(expr: u fac (cu) halali = lj-u dau doarã, lj-u dau geaba)
{ro: halal}
{fr: grand bien te (lui, vous) fasse}
{en: well done!, good for you!}
ex: tuti halali s-lã hibã (tuti s-lã hibã cu-ambãreatsã); halali vrea-nj li facã; e! halali njilj di ori; halali di mã-sa tsi-l featsi (ambar s-lji njargã a mã-sai, s-bãneadzã ghini); nj-deadi cu halali
(expr: nj-u featsi doarã)

§ halani/halane (ha-lá-ni) invar – (unã cu halali)
ex: halani (cu-ambar) s-lji hibã; halani pri (halali di) pãnea tsi sh-mãca shi calotihã di muma tsi-l featsi!; nj-featsi halani
(expr: nj-u deadi geaba)

§ halal (ha-lál) invar – (unã cu halali)
ex: halal di (bravo! ti) muma tsi-l fitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pihlivan

pihlivan (pi-hli-vánŭ) sm, sf, adg pihlivanã (pi-hli-vá-nã), pihlivanj (pi-hli-vánjĭ), pihlivani/pihlivane (pi-hli-vá-ni) –
1: om tsi sh-amintã bana cu fãtsearea di lucri di thamã (tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã) ca, bunãoarã, s-facã yimnasticã multu greauã pi-unã funi teasã multu-analtu (iu, unã cãdeari poati s-lj-aducã moartea), etc.; om tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru, ghioz-boeagi;
2: om tsi easti gioni, vãrtos, curagios, tsi nu s-aspari di-alumtã sh-poati s-facã giunatitsi mãri; bun alumtãtor; om tsi easti cumalindru sh-poati s-lj-arãdã lishor oaminjlji; shiret, ponir, etc.
{ro: pehlivan, acrobat; viteaz, şmecher}
{fr: acrobate, bateleur; brave, fourbe}
{en: acrobat, juggler; brave, cunning}
ex: easti bun pihlivan; s-avea adunatã multã ghimtã tra s-facã siri la pihlivanj; mari pihlivan (multu shiret) easti!

§ pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf pihlivãnlãchi (pi-hli-vãn-lắchĭ) – tehnea shi bana di pihli-van; giunatic, giuneatsã, livindeatsã, punireatsã
{ro: pehlivănie}
{fr: acrobatie, bravoure}
{en: acrobatics; bravery}
ex: cai s-prucupsi di pihlivãnlãchi (cu tehnea di pihlivan); shtii multi pihlivãnlãchi (punirets)

§ pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg pihlivãneascã (pi-hli-vã-neás-cã), pihlivãneshtsã (pi-hli-vã-nésh-tsã), pihlivãneshti (pi-hli-vã-nésh-tsã) adg – tsi ari s-facã cu pihlivanj i pihlivãnlãchi; ca faptã di-un pihlivan; di pihlivan
{ro: de pehlivan, de acrobat; de viteaz}
{fr: d’acrobate; d’homme brave}
{en: of an acrobat, of a juggler; of a brave man}
ex: pihlivãneascã (di pihlivan) ansãriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrpit

sãrpit (sắr-pitŭ) adg sãrpitã (sắrpí-tã), sãrpits (sắrpítsĭ), sãrpi-ti/sãrpite (sắrpí-ti) – tsi s-minã yiu shi lishor; tsi easti yiu shi nivricos tu minari; tsi easti gioni shi fucos tu-alumtã; gioni, vãrtos, nsertu, sertu, sertic, fucos, sarpit, sãrbescu, aghru;
(expr: om sãrpit = om tsi easti dishteptu, pirã, foc)
{ro: ager, aprig, sprinten, nervos, viteaz, sălbatic}
{fr: vigoureux, vaillant; agile, fougueux, endiablé, farouche}
{en: vigurous, brave, agile, devil-may-care, wild}
ex: a noastrã sãrpitã-armãnami; arsari sãrpitã (fucoasã) giu-neauã; s-bati sh-cãntã unã sãrpitã armãnã; greashti sãrpit (sertu) Tolj; ancãlar pi un car sãrpit (sertu, yiu, fucos); mutrita yii sãrpitã (serticã, fucoasã); ficior sãrpit
(expr: dishteptu)

§ sarpit (sár-pítŭ) adg sarpitã (sár-pí-tã), sarpits (sár-pítsĭ), sarpiti/sarpite (sár-pí-ti) – (unã cu sãrpit)

§ sãrpitsãlji/sãrpitsãlje (sãr-pi-tsắ-lji) sf sãrpitsãlj (sãr-pi-tsắljĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva di easti sãrpit; sãrpitslãchi, sãrbislãchi, giuneatsã, vãrtuti
{ro: vitejie, bravură, sălbăticie}
{fr: vaillance, bravoure, vigueur, agilité, vivacité, âpreté}
{en: bravery, vigor, agility}
ex: iu easti sãrpitsãlja (giuneatsa) di vãrãoarã?; featã criscutã nolgica a sãrpitsãljiljei (giuneatsãljei)

§ sãrpitslãchi/sãrpitslãche (sãr-pits-lắ-chi) sf sãrpitslãchi (sãr-pits-lắchĭ) – (unã cu sãrpitsãlji)

§ sarpi/sarpe (sár-pi) invar – ineryic, sarpit
{ro: energic, viu, capabil}
{fr: éner-gique, capable}
{en: energetic, capable}
ex: sarpi oaminj, sarpi muljeri

§ sertic (sér-ticŭ) adg serticã (sér-ti-cã), sertits (sér-titsĭ), sertitsi/sertitse (sér-ti-tsi) – (unã cu sãrpit)
ex: easti om sertic (sarpit, gioni, fucos); tutunea easti serticã (vãrtoasã)

§ sertu (sér-tu) adg sertã (sér-tã), sertsã (sér-tsã), serti/serte (sér-ti) – (unã cu sãrpit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

soari/soare

soari/soare (sŭá-ri) sm sori (sórĭ) – lucrul tsi s-aflã n tser deavãr-liga di cari s-anvãrteashti loclu unãoarã pri an (tsi lunjineadzã shi ngãldzashti dzua, dupã tsi da tahina sh-pãnã seara cãndu ascapitã);
(expr:
1: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
2: soarli a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili]; (ii) zbor tsi s-dzãtsi cãndu un aush va si s-aspunã cã easti ninga tinir;
3: easti (mushat, albu) ca soari = easti multu mushat, albu, cum nu-ari altu tu lumi;
4: l-mutream ca soari = lu-aveam ca un lucru di cari aveam mari ananghi;
5: l-vidzui soarli cama ninti di tini = shtiu ma multi, cã hiu cama-aush di tini;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri;
7: ti-alas tu soari = ti-alas singur, nu va fats prucuchii;
8: ti bag tu soari = ti bag tu loc bun iu va hii hãrios;
9: mi lja (ardi, aricheashti) soarili = nj-s-arushashti (nji s-ardi) chealea cã stau multu la soari;
10: (easti dip) cãtrã soari = easti scãdzut, trã plãndzeari, tu-unã halã greauã;
11: l-teasirã (l-ved, easti) cãtrã soari = muri, lji ncljisi ocljilj [adutsem aminti cã adetea easti, ca s-lu tindã mortul cu caplu cãtrã partea di cãtã iu da soarili];
12: (fug, mi duc) dupã soari = (mi duc) multu diparti, aclo di iu nu s-toarnã vãrnu, iu nu poati s-mi aflã vãr;
13: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari;
14: easti cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, poartã mash stranji arupti; etc.)
{ro: soare}
{fr: soleil}
{en: sun}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari?; dupã ploai, shi soari; soarili da sh-nãinti ca s-cãntã cucotlu; trã tuts da soarili unã; soarili trã tuts da; cãt veadi albul soari; nidatã soarili (ninti ca s-da soarili, neapiritã); shi soarli tsi-i soari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; soarli-i soari shi nu ncãldzashti tutã lumea; cãt i soarili di mari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; nu s-ascundi soarli cu mutafea; ficiuric mushat ca soari
(expr: multu mushat, cum nu-ari altu); treilji ficiori, ca trei sori
(expr: mushats ca sori); ta s-nã fats nauã ficiori, ca lutseafiri shi ca sori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn