DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clapã1

clapã1 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – hãlati tsi ncljidi tsiva; veargã di lemnu (metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; cãtãlahtu, lostru, mandal, dzangrã, sirtu, brangã, singiri, etc.; cljapã; (fig: clapã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva)
{ro: încuietoare, tijă metalică, zăvor, cătuşe, cursă}
{fr: tringle; loquet; sabot; menottes; piège}
{en: latch, bolt, handcuffs}
ex: un dzeadit da tu clapã (lostru), usha cãrtsãneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzuradz di clapi (brãndzã); s-cadã tu clapa (fig: latslu, bata, princa, cãpanea) a noastrã

§ cljapã (clĭá-pã) sf cljapi/cljape (clĭá-pi) – (unã cu clapã1)
ex: macarim si-ts badz cljapã (ncljitoari, singiri) di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

her

her (hĭérŭ) sn heari/heare (hĭá-ri) – metal greu, di-unã hromã ca cinusha, multu lipsit la fãtsearea di multi lucri singur (hãlãts, ca aratrul, bunãoarã), i amisticat cu alti metali (ca s-facã cilichea, bunãoarã;
(expr:
1: her (di cãlcari) = unã hãlati di her tu cari s-bãga jar aoa sh-un chiro (ma adzã easti ilecric) cu cari s-calcã (s-da) stranjili;
2: li dau tuti cu herlu = li ndreg lucrili tra s-aspunã, s-hibã ghini;
3: heari (la mãnj, cicioari) = brãndzã, singiri di her cu cari s-leagã mãnjli sh-cicioarli a sclayilor;
4: dinti di her = dinti sãnãtos tsi poati s-frãngã multi lucri duri, vãrtoasi;
5: (om cu) inimã di her = (i) (om cu) inimã di cheatrã, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (ii) (om cu) multu curagi; curagios;
6: mãc heari = mi arcedz multu; mi-acatsã multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi arcedz multu, mi-acatsã zalea; nj-si mutã perlu di turbari, etc.;
7: acats herlu cu dintsã = giur greu, pi pistea tsi am;
8: duchescu n cheptu-un her (tsi-nj intrã, di moarti) = duchescu unã mari dureari, nvirinari, etc.;
9: her arsu-lj treatsi prit inimã = lj-easti fricã, l-trec hiori di fricã;
10: bati herlu pãnã-i caldu = fã-l un lucru tu nchisitã, unãshunã, cãndu easti ghini (lipseashti) s-lu fats, nu lu-alasã trã ma nãpoi)
{ro: fier; fier de călcat}
{fr: fer; fer à repasser}
{en: iron; pressing iron}
ex: tuti hãlãtsli suntu di her shi di cilichi; herlu tsi nu-l badz pi lucru, cãt lu-alash arudzineashti (acatsã-arudzinã); herlu nilucrat, armãni-arudzinat; di her inimã s-bãgats
(expr: s-hits curagiosh); s-nu-lj si batã dip peana di oclju, cã nãsã va li da tuti stranjili cu herlu
(expr: cu herlu di cãlcari); nu li deadi ghini cu herlu
(expr: nu li cãlcã ghini); bagã-ts mintea, herlu ardi
(expr: herlu di cãlcari easti etim); l-bãgarã tu heari (brãndzã); nu putu s-fugã, cã eara ligat cu heari
(expr: bãgat tu brãndzã) multu greali; ãlj dizligã hearili di la mãnj; fudzii ca ascãpat dit heari
(expr: dit brãndzã); eara sãnãtos ca herlu; cari s-pots s-frãndzã herlu aestu, acshi va lã u pots; cãndu avdzã arshinea-aestã tu casa-a lui, hearili s-mãcã-lj yinea
(expr: lj-yinea creapã di inati, s-featsi foc, lu-acãtsã multu inatea); fratslji a lui, hearili mãca di foc sh-di inati; cãndu nvitsã cã feata bãneadzã, sh-mãca hearili di inati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prangã

prangã (prán-gã) sf prãndzã (prắn-dzã) – singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; dauã neali tsi sã ncljiadzã deavãrliga di mãnjli a sclavlui tra s-lu leagã di mãnj shi s-nu lu-alasã s-fugã; brangã, heari, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, etc.
{ro: lanţuri, cătuşe}
{fr: chaînette; menottes}
{en: chains; handcuffs}
ex: bãgats-lu tu prangã (heari); prangã (heari) sh-hãpsãnã s-alasã

§ brangã (brán-gã) sf brãndzã (brắn-dzã) shi brãnghi (brắn-ghi) – (unã cu prangã)
ex: brãndzã (heari) la cicioari, brãndzã (heari) la mãnj; lj-tricurã brãnghi (l-ligarã cu heari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

putrid

putrid (pú-tridŭ) adg putridã (pú-tri-dã), putridz (pú-tridzĭ), putridi/putride (pú-tri-di) – (lemnu) veclju cari, di sibepea-a nutiiljei, easti cufchiusit, moali, mplin di guvi, s-frãndzi lishor sh-easti disfaptu (anãlsit) tu pãrtsili di cari easti adrat; shupliv, shuplivos; (fig:
1: putrid = aspartu, cufchiu, gof; expr:
2: putrid di-avut = multu avut)
{ro: putred}
{fr: putride, pourri; carié, gâté}
{en: putrid, rotten; decayed, spoiled}
ex: pri putridi trei scãnduri; greclu-i lemnu putrid; s-nu-l mãts cã easti putrid (fig: aspartu) shi amar; merlu putrid aspardzi sh-bunili; Gugu-Gãgã sh-eara un putrid di avut
(expr: multu di multu avut)

§ prutid (prú-tidŭ) adg prutidã (prú-ti-dã), prutidz (prú-tidzĭ), prutidi/prutide (prú-ti-di) – (unã cu putrid)

§ prudit (prú-ditŭ) adg pruditã (prú-di-tã), prudits (prú-ditsĭ), pruditi/prudite (prú-di-ti) – (unã cu putrid)
ex: lj-pãrea truplu ca prudit (putrid)

§ putridzãscu (pu-tri-dzắs-cu) vb IV putridzãi (pu-tri-dzắĭ), putridzam (pu-tri-dzámŭ), putridzãtã (pu-tri-dzắ-tã), putridzãri/putridzãre (pu-tri-dzắ-ri) – (lemnul) s-mãcã di veclju tsi easti, cufchiuseashti, fatsi guvi njits sh-mãri (iu intrã yernji di-l mãcã), s-frãndzi lishor, s-anãliseashti (s-disfatsi) tu pãrtsãli di cari easti adrat, etc.; (lucru, ca lemnu, lumãchi, palji, frãndzã, etc.) agiungu si s-facã putridi di itia-a vicljimiljei shi a nutiiljei; (fig:
1: putridzãscu = shed tu-un loc multu chiro, nu mi min dip dit loclu iu mi aflu; shed tu-un loc pãnã s-mor; expr:
2: s-lji putridzashti chealea (oslu) = s-moarã)
{ro: putrezi}
{fr: pourrir}
{en: rot}
ex: putridzã lemnul di la scarã; putridzãrã (s-asparsirã, anãlisirã) poamili tuti; putridzashti n cali; oslu pute s-nu-lj putridzacã (s-nu-l hunipseascã loclu); aclo-lj fu sã sh-alasã chealea shi s-lji putridzascã oslu
(expr: s-moarã); n casã putridza (fig: shidzea tut chirolu, nu s-mina dip din casã) tutã dzua; putridzãi (fig: shidzui multu di multu) aoatsi; bãgats-lji brãndzãli di gushi sh-arcats-lu s-putridzascã
(expr: sã sta tu filichii pãnã moari) tu filichii; sãlãghea-nj-mi, cã va-nj putridzascã oasili tu heari; n casã putridza

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn