DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bozã

bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã

§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)

§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dalã

dalã (dá-lã) sf fãrã pl – muljitura acrã tsi-armãni dupã tsi laptili easti bãtut shi-lj s-ari scoasã umtul; atsea tsi-armãni tu talar dupã tsi mindzitra easti bãtutã shi-lj s-ari scoasã umtul; lapti bãtut;
(expr: u-adar dalã = fac un lucru glãrescu, unã mari glãrimi, dip fãrã minti; calcu tu pitã; u fac ghesã (bozã, culeash); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: lapte bătut}
{fr: babeurre}
{en: butter milk}
ex: ari biutã dalã; bati dala; di prota va s-bat dala; ma s-mãts dalã cu ficiorlji, va s-ti pruscucheascã; li-adrash lucrili dip dalã
(expr: glãreashti); lj-u featsi dala!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghes1

ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)

§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez

§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)

§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas

§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãlvã

hãlvã (hãl-vắ) sm hãlvadz (hãl-vádzĭ) – dultseami faptã n casã dit fãrinã cu zahari pãrjilitã tu umtu; dultseami (vinjitã di la turtsã) tsi s-vindi tu duchenj, adratã cu zahari dit tãhãni i simintsã di oclju-a soarilui
{ro: halva}
{fr: halva; pâte de farine au sucre et au beurre}
{en: halva, halvah; home made sweets of fried flour in butter with sugar}
ex: aseara nã featsi hãlvã; adrai un hãlvã multu bun, arãsit di tuts

§ hãlvãngi (hãl-vãn-gí) sm hãlvãngeadz (hãl-vãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi hãlvã
{ro: halvagiu}
{fr: celui qui fait ou vend du “hãlvã”}
{en: maker or seller of “hãlvã”}

§ hãlvãgirii/hãlvãgirie (hãl-vã-gi-rí-i) sf hãlvãgirii (hãl-vã-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi i s-vindi hãlvãlu
{ro: halvagerie}
{fr: place ou on vend (fait) du “hãlvã”}
{en: “hãlvã” shop}
ex: tu hãlvãgirii biu bozã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitã

pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.

§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji

§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vranã

vranã (vrá-nã) sf vrani/vrane (vrá-ni) – gurã adratã la talarli ncljisi tra si s-bagã i si sã scoatã yin (turshii, cash, etc.); doplu tsi astupã-aestã guvã
{ro: vrană}
{fr: trou de bonde; bonde}
{en: bung hole (of a cask)}
ex: vrana di la bozã; eara mplinã voza pãnã di vranã (guvã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã