DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bozã

bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã

§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)

§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boz

boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj

§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi

§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)

§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)

§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)

§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dalã

dalã (dá-lã) sf fãrã pl – muljitura acrã tsi-armãni dupã tsi laptili easti bãtut shi-lj s-ari scoasã umtul; atsea tsi-armãni tu talar dupã tsi mindzitra easti bãtutã shi-lj s-ari scoasã umtul; lapti bãtut;
(expr: u-adar dalã = fac un lucru glãrescu, unã mari glãrimi, dip fãrã minti; calcu tu pitã; u fac ghesã (bozã, culeash); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: lapte bătut}
{fr: babeurre}
{en: butter milk}
ex: ari biutã dalã; bati dala; di prota va s-bat dala; ma s-mãts dalã cu ficiorlji, va s-ti pruscucheascã; li-adrash lucrili dip dalã
(expr: glãreashti); lj-u featsi dala!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghes1

ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)

§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez

§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)

§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas

§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãlvã

hãlvã (hãl-vắ) sm hãlvadz (hãl-vádzĭ) – dultseami faptã n casã dit fãrinã cu zahari pãrjilitã tu umtu; dultseami (vinjitã di la turtsã) tsi s-vindi tu duchenj, adratã cu zahari dit tãhãni i simintsã di oclju-a soarilui
{ro: halva}
{fr: halva; pâte de farine au sucre et au beurre}
{en: halva, halvah; home made sweets of fried flour in butter with sugar}
ex: aseara nã featsi hãlvã; adrai un hãlvã multu bun, arãsit di tuts

§ hãlvãngi (hãl-vãn-gí) sm hãlvãngeadz (hãl-vãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi hãlvã
{ro: halvagiu}
{fr: celui qui fait ou vend du “hãlvã”}
{en: maker or seller of “hãlvã”}

§ hãlvãgirii/hãlvãgirie (hãl-vã-gi-rí-i) sf hãlvãgirii (hãl-vã-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi i s-vindi hãlvãlu
{ro: halvagerie}
{fr: place ou on vend (fait) du “hãlvã”}
{en: “hãlvã” shop}
ex: tu hãlvãgirii biu bozã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã