DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

botsã

botsã (bó-tsã) sf botsã (bó-tsã) – vas lungu shi strimtu (di-aradã di yilii, di hromã ncljisã), cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (untulemnul, apa, etc.); butilji, clondir, shishi, shish, dulii, fialã, vozã; (fig: botsã = (i) botsã di yin, di-arãchii; (ii) botsa cu lapti a njiclui; tsãtsa)
{ro: sticlă}
{fr: bouteille}
{en: bottle}
ex: un arap cu gusha lungã (angucitoari: botsa); unã botsã (shishi) di yin

§ butsar (bu-tsárŭ) adg butsarã (bu-tsá-rã), butsari (bu-tsárĭ), butsari/butsare (bu-tsá-ri) – (omlu) tsi fatsi i vindi botsã
{ro: care face sau vinde sticle}
{fr: fabricant ou vendeur des bouteilles}
{en: bottle maker or seller}
ex: ded la butsar s-nji ndreagã botsa

§ butsãrii/butsãrie (bu-tsã-rí-i) sf butsãrii (bu-tsã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu botsã
{ro: sticlărie}
{fr: fabrique ou magasin de bouteilles}
{en: bottle store}
ex: Pãrlep ari butsãrii

§ butilji/butilje (bu-tí-lji) sf butilji/butilje (bu-tí-lji) – (unã cu botsã)
ex: adu butilja (botsa) cu yin; nu s-disparti di botsã (fig: botsa di yin); mprumutã-nj botsa; bagã-lj botsa (tsãtsa) n gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

astup

astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã

§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)

§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bruzgã

bruzgã (brúz-gã) sf bruzghi (brúz-ghi) – atsea tsi-armãni dupã tsi fructili (auãli, masinili, etc.) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu icã untulemnul; bluzgã, bãrsii, tsipurã, cominã, cumenji, prishtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc; résidu d’huile, de vin, etc.}
{en: marc; residue (of grapes, olives, etc. when making wine, oil, etc.)}
ex: multã bruzgã s-dipusi tu botsã

§ bluzgã (blúz-gã) sf pl(?) – (unã cu bruzgã)

§ bruzgãescu (bruz-gã-ĭés-cu) vb IV bruzgãii (bruz-gã-íĭ), bruzgãeam (bruz-gã-ĭámŭ), bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) – nj-yini acrish (puscãiturã) dit stumahi; dau nafoarã (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; vom, zvom, azvom, versu
{ro: avea aciditate stomahală; vomita}
{fr: avoir aigreur, acidité; être sur le point de vomir}
{en: have heartburn; vomit}

§ bruzgãit (bruz-gã-ítŭ) adg bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãits (bruz-gã-ítsĭ), bruzgãiti/bruzgãite (bruz-gã-í-ti) – tsi ari avutã acrish; tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; vumut, zvumut, azvumut, virsat
{ro: care a avut aciditate stomahală; vomitat}
{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi}
{en: who had a heartburn; who had vomited}

§ bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) sf bruzgãiri (bruz-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bruzgãeashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari
{ro: acţiunea de a avea aciditate stomahală; de a vomita}
{fr: action d’avoir aigreur; action de vomir; vomissement}
{en: action of having heartburn, of vomiting}

§ bruzgãiturã (bruz-gã-i-tú-rã) sf bruzgãituri (bruz-gã-i-túrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); anãcrici, puscãiturã, vumuturã, virsãturã
{ro: acreală, aciditate stomahală; vărsătură}
{fr: aigreur, acidité; vomissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bulubotsã

bulubotsã (bu-lu-bó-tsã) sf bulubotsã (bu-lu-bó-tsã) – tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti (paltadz, etc.); shiac, shaeac, shãeac, pustavi, abã, saric, gravano
{ro: dimie}
{fr: escot de qualité inférieure dont on fait des braies, des chausses; braies faites de cet escot}
{en: rough homespun from which breeches and hoses are made; the breeches made of this homespun}
ex: tsase ahãti brãtsati di bulubotsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

clondir

clondir (clon-dírŭ) sn clondiri/clondire (clon-dí-ri) – vas (di-aradã di yilii) lungu shi strimtu cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (untulemnul, apa, etc.); botsã, shishi, shish, butilji, dulii, fialã, vozã
{ro: butelie, sticlă}
{fr: bouteille}
{en: bottle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dulii/dulie

dulii/dulie (du-lí-i) sf dulii (du-líĭ) – vas (di-aradã di yilii) lungu shi strimtu cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (s-poartã) arãchia (yinlu, apa, etc.); botsã, shishi, shish, butilji, clondir, fialã, vozã
{ro: carafă, sticlă}
{fr: bouteille à eau-de-vie}
{en: bottle}
ex: umplu duliili (botsãli, vozãli) cu arãchii di dauã ori heartã (tricutã prit lãmbic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã