DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bombã

bombã (bóm-bã) sf bombi/bombe (bóm-bi) – unã soi di topã tsi plãscãneashti cãndu easti arcatã dit un airuplan sh-agudeashti loclu; unã soi di topã tsi easti bãgatã tu-un loc iu plãscãneashti tu-unã oarã astãsitã di cariva (icã easti plãscãnitã cu-un fitilj apres di diparti)
{ro: bombă}
{fr: bombe}
{en: bomb}
ex: cu bombili sh-cu tochili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiule

ghiule (ghiu-lé) sn ghiuledz (ghiu-lédzĭ) – topa arcatã di unã canoni tu chirolu di polim, cari plãscãneashti cãndu cadi pri loc sh-aspardzi lucri i vatãmã lumi; ghiulei, vol, topã, canoni
{ro: obuz, bombă}
{fr: obus}
{en: shell, bomb}
ex: va portsã ghiuledz (topi trã canoni), o, calu-a meu

§ ghiulei (ghiu-lé-i) sn ghiuleli (ghiu-lé-li) – (unã cu ghiule)
ex: arucã ghiulelili pãnã la noi; easti greu ca ghiuleea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mumulescu

mumulescu (mu-mu-lés-cu) vb IV mumulii (mu-mu-líĭ), mu-muleam (mu-mu-leámŭ), mumulitã (mu-mu-lí-tã), mumuliri/mu-mulire (mu-mu-lí-ri) – zburãscu peagalea, canda mash trã mini singur, cu zboarã tsi nu s-avdu ghini sh-multi ori cu bots fãrã noimã
{ro: bombăni}
{fr: bougonner, maugréer}
{en: grumble}
ex: nu mumulea ashi

§ mumulit (mu-mu-lítŭ) adg mumulitã (mu-mu-lí-tã), mumulits (mu-mu-lítsĭ), mumuliti/mumulite (mu-mu-lí-ti) – (zboarã) dzãsi peanarga, multi ori fãrã noimã, sh-canda grãiti mash ti-atsel tsi zburashti
{ro: bombănit}
{fr: bougonné, maugréé}
{en: grumbled}

§ mumuliri/mumulire (mu-mu-lí-ri) sf mumuliri (mu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mumuleashti
{ro: acţiunea de a bombăni; bombănire}
{fr: action de bougonner, de maugréer}
{en: action of grumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngrãnji/ngrãnje

ngrãnji/ngrãnje (ngrắ-nji) sf ngrãnj (ngrắnjĭ) –
1: boatsea fãrã noimã tsi u scoati natlu din gurã, cãndu nu lu-ariseashti tsiva (cã lj-easti foami, cã va ta s-hibã loat mbratsã, cã va s-plãngã, etc.); angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.;
2: neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngãrnji, angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, mãcãturã, mãncãturã, ndãrii, ndirii, nitreacã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: mârâială; discordie}
{fr: piaulement (de petit enfant); grognerie; querelle, noise}
{en: (baby) whining, whimpering; grumbling; quarrel, quarrelling}
ex: pãni cu ngrãnji (ncãceari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; pãnea tsi u mãts cu ngrãnji (cu ncãceari), nu s-acatsã di tini; lã intrã ngrãnja (ncãcerli) n casã sh-nu tritsea ghini; s-lã bagã ngrãnja (cãvgãlu, mãcãtura, neachicãsirea); om faptu mash ti ngrãnji (cãvgã); cara nu putea s-l-avdã ngrãnja (ncãnirli) sh-njila; ca s-pãpseascã di ngrãnja (neachicãsirea) shi mãcãtura tsi lã intrã di pri bunã inimã

§ grãnji/grãnje (grắ-nji) sf grãnj (grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)
ex: tora, cara lã intrã grãnja (mãcãtura), dzuã albã nu va s-veadã

§ grinji/grinje (grí-nji) sf grinj (grínjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) sf ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) – (unã cu ngrãnji)
ex: intrã ngãrnja (cãvgãlu) tu casa-a lor di lj-asparsi; cu ngãrnja nu s-bãneadzã; ti nãsã au ngãrnja (si ncaci)

§ ngrã-njescu (ngrã-njĭés-cu) (mi) vb IV ngrãnjii (ngrã-njíĭ), ngrãnjam (ngrã-njĭámŭ), ngrãnjitã (ngrã-njí-tã), ngrãnjiri/ngrãnjire (ngrã-njí-ri) –
1: scot bots fãrã noimã din gurã (ca natlu cãndu plãndzi cã lj-easti foami, cã va s-hibã loat mbratsã, cã easti-arãtsit, etc.);
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di-atseali tsi fatsi; fac s-intrã angrãnja (cãvgãlu) namisa di oaminjlji tsi nu s-aduchescu trã un lucru; angrãnjescu, ãngrãnjescu, ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, schimur, scljimbur, shcljimuredz, shcljumuredz, shcljimur; (mi) ncaci cu cariva, (nã) mãcãm, sinirsescu
{ro: scănci, mârâi, bombăni, certa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn