|
|
bobã
bobã (bó-bã) sf bobi/bobe (bó-bi) – numã tsi s-da a fructului cãn-du omlu zburashti cu-un njic cilimean; fructu, frutã, frut, yimishi, pom, poamã, curnutseauã
{ro: fruct (în limbajul copilaşilor)}
{fr: fruit (dans le language des petits enfants)}
{en: fruit (in le little children’s language)}
ex: lj-deadi bobi (poami) shi giucãreali
bobalã
bobalã (bó-ba-lã) sf bobali/bobale (bó-ba-li) – mash tu zborlu: “chitru-bobalã” – vedz chitrubobalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãbob
bob (bóbŭ) sn boabi/boabe (bŭá-bi) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; gãrnuts, grãnuts, gãrits
{ro: boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
bobo!
bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – vedz tu oi-lele!
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: oi-lele!Boboteadzã
Boboteadzã (Bo-bo-teá-dzã) sf – vedz tu Bubuteazã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: Bubuteazãbobuli
bobuli (bó-bu-li) sf pl – mash tu zborlu: “chetru-bobuli” – vedz chetru-bobuli
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãai2!
ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!
§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina
§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai
alimunu
alimunu (a-lí-mu-nu) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mãrãcui!; etc.
{ro: cavai, vai}
{fr: hélas! malheur!}
{en: oh dear, oh poor me!}
ex: alimunu (cavai) di eali!
bubuchi1/bubuche
bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac
§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã
§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}
§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa
§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
bubuljitsã
bubuljitsã (bu-bu-ljí-tsã) sf bubuljitsã (bu-bu-ljí-tsã) – arburic di munti cu yimishi njits, aroshi sh-dzãmoasi; yimisha faptã di-aestu arburic; bubuljanã
{ro: arbust mic de munte care face fructe mici, roşii; bobornic(?)}
{fr: arbrisseau de montagne aux fruits rouges; cresson de cheval(?)}
{en: mountain shrub with red berries; European speedwell(?)}
§ bubuljanã (bu-lu-ljĭá-nã) sf bubuljeni/bubuljene (bu-bu-ljĭé-ni) – (unã cu bubuljitsã)
Bubuteazã
Bubuteazã (Bu-bu-teá-zã) sf fãrã pl – dzua-a anlui (6-li di Yinar) cãndu crishtinjlji yiurtisescu pãtidzarea-a Hristolui (di Ayiu-Yeani Pãtidzãtorlu); Boboteadzã, Buboatim, Buboati, Pãtigiuni, Fota
{ro: Boboteaza}
{fr: Epiphanie}
{en: Epiphany}
§ Boboteadzã (Bo-bo-teá-dzã) sf fãrã pl – (unã cu Bubuteazã)
§ Buboatim (Bu-bŭá-timŭ) sm fãrã pl – (unã cu Bubuteazã)
ex: ti Buboatim va s-arucã crutsea tu-apã
§ Buboati/Buboate (Bu-bŭá-ti) sm – (unã cu Bubuteazã)
carcandzal
carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo
§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
cãrulj
cãrulj (cã-rúljĭŭ) sn cãrulji/cãrulje (cã-rú-lji) – njic chelindru (di-aradã di lemnu, metal, plastic) deavãrliga di cari si-anvãrteashti un hir lungu di lãnã, mitasi, metal, etc.; mãsur, cotcã
{ro: mosor, bobină}
{fr: bobine}
{en: spool, reel, bobbin}
ex: cãrulji albi, nu lãi
§ cotcã1 (cót-cã) sf invar – (unã cu cãrulj)
chetru-bobuli
chetru-bobuli (chĭé-tru-bó-bu-li) sf pl – vedz tu giuneapini1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giuneapini1chitribobuli/chitribobule
chitribobuli/chitribobule (chi-tru-bó-bu-li) sf pl – vedz tu chitrubobalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chitrubobalãchitrubobalã
chitrubobalã (chi-tru-bó-ba-lã) sf chitrubobali/chitrubobale (chi-tru-bó-ba-li) – simintsã di-unã plantã tsi creashti tu Africhii, cari s-bagã tu mãcãri, trã nustimada ca di piper tsi lã u da
{ro: enibahar}
{fr: amome}
{en: ?}
§ chitribobuli/chitribobule (chi-tru-bó-bu-li) sf pl – (unã cu chitrubobalã)
bobŭ
RO:bob (plantă leguminoasă)
EN:horse bean
FR:faséole
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bubuki, bãbuki
RO:boboc; mugur; floricele de porumb
EN:bud; blossom; popcorn
FR:bourgeon de feuille; bouton de fleur; pop-corn
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bubukisescu
RO:a înmuguri, a îmboboci
EN:to bud; to blossom
FR:bourgeonner, boutonner
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
mãcãrã́
RO:mosor de aţă
EN:reel, bobbine
FR:bobine
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015