DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blid

blid (blídŭ) sn blidi/blide (blí-di) shi bliduri (blí-durĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di loc arsu (ma poati s-hibã adrat sh-di bãcãri, fãrfuriu, yilii, lemnu, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: blid, castron, farfurie}
{fr: plat, écuelle, terrine, assiette}
{en: bowl, earthenware plate}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); njiclu sh-lu-ari blidlu (pheatlu) a lui; mãcã tu blidi

§ blidar (bli-dárŭ) sm, adg (mash masculin) blidari (bli-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi blidi; ular
{ro: blidar}
{fr: celui qui fait ou vend des “blids”}
{en: bowl maker or seller}

§ blidãrii/blidãrie (bli-dã-rí-i) sf blidãrii – loclu iu blidarlji fac blidurli; ducheani iu s-vindu bliduri
{ro: locul unde se fac sau vând bliduri}
{fr: la place où on fait ou on vend des “blids”}
{en: place where one makes or sells “blids”}
ex: intrai tu blidãrii tra s-nu mi udã ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtsãn

cãtsãn (cã-tsắnŭ) sn cãtsãni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); mãcarea tsi intrã tu-un ahtari piat; cãtsin, cãtsãnã, misur, misurã, piat, pheat, blid, san, sãhan, sãhani, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
(expr: nj-cadi n cãtsãn = nj-cadi unã taxirati pri cap; dau di-un lucru arãu)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, plat, écuelle}
{en: bowl, dinner plate}
ex: un cãtsãn (pheat) di melj; lj-da cãtsãnlu calpu; asparsi tuti cãtsãnili di pi measã; umpli-nj cãtsãnlu cu dzamã; cãtsãni avem multi; s-ti-ascapã Dumnidzã s-nu-ts cadã tu cãtsãn
(expr: s-nu dai n cali di..., s-nu ti-astalj n cali cu) omlu-arãu

§ cãtsãnã (cã-tsắ-nã) sf cãtsã-ni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtsin (cã-tsínŭ) sn cãtsini/cãtsine (cã-tsí-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtson (cã-tsónŭ) sn cãtsoani/cãtsoane (cã-tsŭá-ni) – cãtsãn di lemnu; cinacã, cinac, cinachi, gãvanã, etc.
{ro: strachină de lemn}
{fr: écuelle de bois}
{en: wooden bowl}

§ cãtsãnar (cã-tsã-nárŭ) sm cãtsãnari (cã-tsã-nárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãtsãni
{ro: omul care face sau vinde farfurii}
{fr: l’homme qui fai ou vend des assiettes, des écuelles}
{en: bowl (plate) maker or seller}

§ cãtsãnãrii/cãtsãnãrie (cã-tsã-nã-rí-i) sf cãtsãnãrii (cã-tsã-nã-ríĭ) – loclu iu s-fac i s-vindu cãtsãni
{ro: farfurărie, olărie}
{fr: la place où on fait ou on vend des assiettes}
{en: place where bowls (plates) are made or sold}

§ cinac (ci-nácŭ) sn cinatsi/cinatse (ci-ná-tsi) – cãtsãn di lemnu i loc, cinacã, cinachi, cãtson, etc.
{ro: strachină (de lemn, de pământ)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunã1

lunã1 (lú-nã) sf lunj (lúnjĭ) shi luni/lune (lú-ni) –
1: lucrul tsi s-minã n tser deavãrliga loclui, tsi-l videm noaptea namisa di steali, multi ori ca un tserclju galbin tsi da lunjinã (deadun cu stealili) di videm noaptea;
2: chirolu tsi-lj lja a lunãljei s-neagã deavãrligalui di loc, di-aradã vãrã 29 di dzãli;
3: a doauãsprãdzatsea parti a anlui tsi ari di-aradã 30 i 31 di dzãli, afoarã di Shcurtul cari poati s-aibã 28 (sh-la patrulji anj, 29) di dzãli; mes;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã (cã loclu s-aflã namisa di soari shi lunã, shi di pri loc s-veadi nreaga fatsã arucutoasã a lunãljei lunjinatã di soari);
2: luna noauã = luna cãndu s-aflã namisa di soari shi loc (cãndu di pri loc s-veadi mash fatsa-a ljei scutidoasã, nilunjinatã di soari);
3: (easti cu) luna pi cheptu (pi frãmti) = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili) pi frãmti;
4: ari lunã n cap = nu-ari dip peri ãn cap, easti chel, calvu;
5: cu luna easti = (om) tsi nu easti ashtirnut, tsi sh-alãxeashti mintea dit unã dzuã tu-alantã;
6: dzãna Lunã = unã dzãnã dit pãrmiti;
7: loari di lunã = unã lãngoari tsi s-aspuni la om cu cufurealã sh-arcoari)
{ro: lună (astrul); luna (de zile)}
{fr: lune; mois}
{en: moon; month}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); lunã, lunã noauã, dã-nj pãni cu oauã, sã nj-u bag tu mãnicã, sã nj-u mãc Dumãnicã; noaptea-aestã deadi luna; lunã bunã, agiutã-nj sã-nj mi scol; sh-noaptea avem lunjinã niscãntiori di la lunã; s-afireashti ca luna di soari; doauã luni shi doi sori; cum lutsea luna nafoarã; eara mushatã ca luna sh-ca soarili; aflã nã featã ca luna sh-ma mushatã; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; s-ti duts la dzãna Lunã; s-nã dats pi Marusha, alba lunã (albã ca luna); ahiursi si s-mãcã luna; chiru luna (nu s-veadi dip luna, cã easti acupiritã di-aumbra-a loclui); tricu unã lunã (un mes) di dzãli, tricurã dauã lunj (mesh); cãnjlj-alatrã ca la lunã; nveasta va-lj facã doi ficiori cu luna tu frãmti
(expr: multu di multu mushats)

§ lunarili/lunarile (lu-ná-ri-li) sf pl articulat – chirearea di sãndzi tsi u-ari unãoarã pi mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cadã greauã shi s-facã njits); arãdz, mes
{ro: menstruaţie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misurã2

misurã2 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) shi misuri (mi-súrĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: umpli-nj misura (pheatlu); unã misurã (un pheat) di fãrinã; cari lja misuri, oali!; tuti misurli (pheatili) nu fac trã ciurbã

§ misur2 (mi-súrŭ) sn misuri/misure (mi-sú-ri) – (unã cu misurã2)
ex: un misur (pheat) mplin cu poami

§ misurici (mi-su-rícĭŭ) sn misurici/misurice (mi-su-rí-ci) – misur njic; phitic, pheatac, tas, zarfã
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}
ex: mprumutã-nj un misurici (phitic) di misur (cãlãmbuchi)

§ misurar (mi-su-rárŭ) sm misurari (mi-su-rárĭ) – tsi fatsi pheati, misuri; tsi vindi misuri
{ro: care face sau vinde farfurii}
{fr: qui fai ou qui vend des assiettes}
{en: who makes or who sells dinner plates}
ex: avdzã un misurar tsi grea: cari lja misuri, oali, poaci?; tsi dzãts, misurare, dai misuri cu petali di porcu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pheat

pheat (phĭátŭ) sn pheati/pheate (phĭá-ti) – misurã arucutoasã (san, cãtsin, etc., cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, faptã di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adratã sh-di yilii, lemnu, tiniche, etc.); misur, misurã, piat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}

§ pheatac (phĭa-tácŭ) sn pheatatsi/pheatatse (phĭa-tá-tsi) – pheat njic
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}

§ piat (pi-ĭátŭ) sn piati/piate (pi-ĭá-ti) – (unã cu pheat)
ex: ari multi piati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

san1

san1 (sánŭ) sn sani/sane (sá-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, bãcãri, etc.); pheat di-asimi; misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu;
(expr: lj-cãdzu tu san (sãhan) = lu-agudi nã cripari, nã taxirati)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, casserole}
{en: dinner plate, pan}
ex: si-nj dai un san; cãti vãrã san (pheat) di lapti; alanti sani eara di-asimi; si-nj dai un san, lingher di-asimi; s-aflã un aush acshi sh-acshi, tsi ts-ari un san, lucru mari!; vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs un ahtari san; sh-lo sanlu sum tãmbari shi s-dusi la moasha; nãs fu astãndzã la noi sh-cãftã sanlu!; scoati sanlu, cã di nu, va tsã li fac oasili ca pãnticã!

§ sãhan (sã-hánŭ) sn sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)
ex: avea dauãsprãdzatsi sãhãnj

§ sãhani/sãhane (sã-há-ni) sf sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãljur

tãljur (tã-ljĭúrŭ) sn tãljuri/tãljure (tã-ljĭú-ri) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, loc, etc.); talir, tai, tanir, tanirã, tãnir, misur, misurã, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, tas, tasi, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: scosh shi un tãljur (pheat) di nuts

§ talir2 (tá-lírŭ) sn taliri/talire (tá-li-ri) – (unã cu tãljur)
ex: adu-nj un talir ta si scot cash

§ tanir (tá-nir) sn taniri/tanire (tá-ni-ri) – (unã cu tãljur)

§ tanirã (tá-ni-rã) sf taniri/tanire (tá-ni-ri) – (unã cu tãljur)

§ tãnir (tã-nírŭ) sn tãniri/tãnire (tã-ní-ri) – (unã cu tãljur)

§ tai (táĭŭ) sn taiuri (tá-ĭurĭ) – tãljur (talir, piat, etc.) ma njic; pheatac
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}

§ tas (tásŭ) sn tasuri (tá-surĭ) –
1: soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, metal, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, san, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, talir, tãljur, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
2: vas, di-aradã di bãcãri, trã beari apã (di la shoput), ceai, lapti, etc.; scafã
{ro: farfurie, cană de metal}
{fr: assiette, vase de métal pour boire}
{en: dinner plate, metalic drinking cup}
ex: tsintsi nveasti cu tasurli (pheatili) n cap (angucitoari: dzeadzitli); taslu (vaslu), sãpunea sh-cheaptinlu li ai?; scoati taslu (vaslu) cu untulemnu shi arucã-l dupã tini; tas di asimi; dã-nj taslu (scafa) ca si-nj beau apã; ficiorlu mãcã un tas cu lapti; filigenjli shi tasurli (pheatili) a uvreului

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn