|
|
blãstinari/blãstinare
blãstinari/blãstinare (blãs-ti-ná-ri) sf – vedz tu blãstem
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: blãstemblãstinat
blãstinat (blãs-ti-nátŭ) adg – vedz tu blãstem
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: blãstemblastin
blastin (blás-tinŭ) vb I – vedz tu blãstem
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: blãstemanatimã
anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}
§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor
§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi
§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã
§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)
§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu
blãstem
blãstem (blãs-témŭ) sn blãsteami/blãsteame (blãs-teá-mi) – cãftarea tsi lj-u fatsi cariva al Dumnidzã, tra s-lj-aducã multi lãets a unui tsi lu-ari ti dushman; lãetsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidzã i di partea a fisiljei); vlasfimii, afurizmo, cãtarã, anatimã, natimã, uryii
{ro: blestem}
{fr: imprécation, malédiction}
{en: curse}
ex: blãstemlu di pãrintsã, ti-avinã pãnã tu murmintsã; blãstem mari s-aibã n casã cari di limba-a lui s-alasã; blãsteamili aspargu casi; lu-acãtsarã blãsteamili a mã-sai, tora li tradzi; canda easti un blãstem!
§ vlasfimii/vlasfimie (vlas-fi-mí-i) sf vlasfimii (vlas-fi-míĭ) – (unã cu blãstem)
§ blastim (blás-timŭ) vb I blãstimai (blãs-ti-máĭ), blãstimam (blãs-ti-mámŭ), blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) – caftu-al Dumnidzã tra s-facã s-lji cadã multi lãets pri caplu-a unui om tsi nj-ari faptã lãets; blastin, cãtãrãsescu, cãtãryisescu, anatim, anãti-medz, nãtimedz, afurisescu, culedz, huledz, uryisescu; (fig: blãstimat = tsi easti anapud sh-multu arãu; tsi fatsi mash lãets; arãu, andihristu; bãeli, tihilai, chiutandal, etepsãz, idipsãz, ponir, etc.)
{ro: blestema, afurisi}
{fr: maudire}
{en: curse}
ex: l-blãstimai s-nu veadã dzuã albã; va ti blastim (afurisescu); nu blastimã ficiorlji, cã nãsh nu ts-au faptã tsiva; nj-blastim bana shi dzãlili
§ blãstimat (blãs-ti-mátŭ) adg blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimats (blãs-ti-má-tsĭ), blãstimati/blãstimate (blãs-ti-má-ti) – pristi cari ari cãdzutã un blãstem; blãstinat, anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: blestemat, afurisit}
{fr: maudit; coquin, abominable}
{en: cursed, abominable}
ex: easti un blãstimat di nu pots s-lji shuts zborlu
§ blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) sf blãstimãri (blãs-ti-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-blastimã; blãstinari, anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, afurisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a blestema, de a afurisi; blestemare, afurisire}
culedz
culedz (cu-lédzŭ) (mi) vb I culidzai (cu-li-dzáĭ), culidzam (cu-li-dzámŭ), culidzatã (cu-li-dzá-tã), culidzari/culidzare (cu-li-dzá-ri) – caftu-al Dumnidzã tra s-lj-aducã a unui, tuti soili di lãets; lj-aruc zboarã uruti shi arushnoasi; huledz, blastim, blastin, uryisescu, afurisescu, cãtãryisescu, cãtãrãsescu, anãthimedz, nãthimedz, anathim, anãhimedz, nãhimedz
{ro: blestema}
{fr: maudire, jeter l’opprobre}
{en: curse, shame, disgrace}
ex: unã mumã! tsi nu sh-fu! lu culeadzã di blãsteami; va s-ti blastim, va s-ti culedz
§ culidzat (cu-li-dzátŭ) adg culidzatã (cu-li-dzá-tã), culidzats (cu-li-dzátsĭ), culidzati/culidzate (cu-li-dzá-ti) – hulidzat, blãstimat, blãstinat, uryisit, afurisit, anathimat, nãthimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, anãhimat, nãhimat, nalet
{ro: blestemat}
{fr: maudit, blasphémé}
{en: cursed}
§ culidzari/culidzare (cu-li-dzá-ri) sf culidzãri (cu-li-dzắrĭ) – hulidzari, blãstimari, blãstinari, uryisiri, afurisiri, anathimari, nãthimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, anãhimari, nãhimari
{ro: acţiunea de a blestema; blestemare}
{fr: action de maudire}
{en: action of cursing}
§ huledz1 (hu-lédzŭ) vb I hulidzai (hu-li-dzáĭ), hulidzam (hu-li-dzámŭ), hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidza-ri/hulidzare (hu-li-dzá-ri) – (unã cu culedz)
ex: nu mi huleadzã (blastimã), tsi tsã feci?
§ hulidzat1 (hu-li-dzátŭ) adg hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzats (hu-li-dzátsĭ), hulidzati/hulidzate (hu-li-dzá-ti) – (unã cu culidzat)
§ hulidzari1/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf hulidzãri (hu-li-dzắrĭ) – (unã cu culidzari)
tsingrimi/tsingrime
tsingrimi/tsingrime (tsin-grí-mi) sf tsingrinj (tsin-grínjĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); cingrimi, tsicnã, tseafi, dzer, dzider, dzeadzir, virver, cãrcealiu, arãtsimi;
(expr: tsingrimi, di ngljatsã sh-mintsimea = fatsi, multu di multu, psof, arcoari)
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: unã tsingrimi, di cari ngljatsã shi laea mintsimi; atsea di ningã nãsã easti nipoatã-mea tsingrimea
§ cingrimi/cingrime (cin-grí-mi) sf cingrinj (cin-grínjĭ) – (unã cu tsingrimi)
ex: mari cingrimi (dzer, virver) easti asãndzã
§ tsicnã2 (tsíc-nã) sf tsicni/tsicne (tsíc-ni) – (unã cu tsingrimi)
ex: easti nã tsicnã di-ts blastinj bana cãndu esh din casã
§ tseafi/tseafe (tseá-fi) sf fãrã pl – arcoari multu mari (greauã, psof); gljatsã tsi s-alasã ca un petur earna, cãndu fatsi multã-arcoari, pi earbã (loc, ponj, casi, etc.); dzer, dzider, dzeadzir, virver, tsicnã, arãtsimi, cãrcealiu, cingrimi, tsingrimi, sinjac, uchid, gazonã
{ro: ger, promoroacă}
{fr: froid glacial, froid noir; givre}
{en: bitter cold, frost}
§ seavir (seá-virŭ) sm fãrã pl – vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; seaviri, tseafir, turin, virver, viriu, aratsili
{ro: crivăţ}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast} –
ex: zurlu seavir pãnã tu oasi pitrundea; seavirlu shuirã prit cripituri
§ seaviri/seavire (seá-vi-ri) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
ex: seavirli aurla turbat; notlu cu seavirli la un loc s-adunarã; seavirli lu ngljitsã tut loclu sh-lu featsi corcan; nitsi un semnu di tuti cãti avea faptã zurlul di seaviri; vinjim di n-ascumsim aoatsi di frica-a zurlui di seaviri
§ tseafir (tseá-firŭ) sm fãrã pl – (unã cu seavir)
uryii1/uryie
uryii1/uryie (ur-yí-i) sf uryii (ur-yíĭ) –
1: urghii, amãnii, hulii, lisã, inati, nãireatsã, thimo, zalã, turbari, etc.;
2: blãstem, chiameti (tsi yini di la Dumnidzã)
{ro: urgie, mănie, ură, prăpăd}
{fr: colère, courroux, malédiction, désastre}
{en: fury, anger, curse, disaster}
ex: tsi-lj yinji uryia (chiametea, blãstemlu-al Dumnidzã) di-lj yinji!; vã ari uryia (vã fatsi blãstemlu) s-avets nãrli mutati; de, uryia (blãstemlu-al Dumnidzã) lj-u putu; s-lu-aducã mash uryia (blãstemlu, sãtãnãlu); adrat ca nã uryii (ca sãtãnãlu)
§ urghii1/ur-ghie (ur-ghí-i) sf urghii (ur-ghíĭ) – (unã cu uryii2)
ex: urghia-al Dumnidzã (blãstem, chiameti) furã ploili aesti; urghia s-ti lja! (blãstem: s-ti-agudeascã tuti lãetsli; s-tsã cadã tuti urãtetsli pri cap!)
§ uryisescu (ur-yi-sés-cu) vb I uryisii (ur-yi-síi), uryiseam (ur-yi-seámŭ), uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisiri/uryisire (ur-yi-sí-ri) –
1: aduchescu unã mari dushmãnilji fatsã di cariva (cari nj-ari faptã un mari arãu); urãscu, am tu hazmã, hãzmusescu;
2: caftu-al Dumnidzã tra s-lj-aducã a unui tuti soili di lãets; culedz, huledz, blastim, afurisescu, anathim, anãthimedz, cãtãryisescu, cãtãrãses-cu
{ro: urâ, blestema}
{fr: haïr, maudire}
{en: hate, curse}
ex: am, cã trã tse mi uryiseshti ahãt (mi blastinj) shi escu stearpã?
§ uryisit (ur-yi-sít) adg uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisits (ur-yi-sítsĭ), uryisit/uryisite (ur-yi-sí-ti) – tsi easti urãt di cariva; hãzmusit; blãstimat, afurisit, anathimat, etc.
{ro: urât, blestemat}
{fr: haï, maudit, malheureux}
{en: hated, cursed}
ex: bre, cu coasa, uryisitã! (blãstimatã!); agiumsi anlu di uryii, sh-ma uryisit (blãstimat) murminlu
§ uryisiri (ur-yi-sí-ri) sf uryisiri (ur-yi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi uryiseashti; hãzmusiri, urãri; blãstimari, afurisiri, anathimari, etc.
{ro: urâre, blestemare}
{fr: action de haïr, de maudir}
{en: action of hating, of cursing}