DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

blanes

blanes (bla-nésŭ) adg blanesã (bla-né-sã), blanesh (bla-néshĭ), blanesi/blanese (bla-né-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-lucreadzã, tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, cumban, edec, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acãmat

acãmat (a-cã-mátŭ) adg acãmatã (a-cã-má-tã), acãmats (a-cã-mátsĭ), acãmati/acãmate (a-cã-má-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; linãvos, timbel, armãsãtor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tãvlãmbã, hain, hãin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi
{ro: leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lj-angrica a acãmatlui (a linãvoslui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aduliftu

aduliftu (a-dhú-lif-tu) adg aduliftã (a-dhú-lif-tã), aduliftsã (a-dhú-lif-tsã), adulifti/adulifte (a-dhú-lif-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (tsi lji ngreacã multu) s-lucreadzã; timbel, armãsãtor, linãvos, linos, acãmat, blanes, edec, cumban, hain, hãin, haileas, tãvlãmbã, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

armãsãtor

armãsãtor (ar-mã-sã-tórŭ) adg armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri), armãsãtori (ar-mã-sã-tórĭ), armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; tãvlãmbã, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, timbel, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumban

cumban (cúm-banŭ) adg cumbanã (cúm-ba-nã), cumbanj (cúm-banjĭ), cumbani/cumbane (cúm-ba-ni) – tsi nu para lu-arãseashti (lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; agrucumban; linãvos, linos, aduliftu, acãmat, blanes, edec, hain, hãin, haileas, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

§ agrucumban (a-gru-cúm-banŭ) adg agrucumbanã (a-gru-cúm-ba-nã), agrucumbanj (a-gru-cúm-banjĭ), agrucumbani/agrucumbane (a-gru-cúm-ba-ni) – (unã cu cumban)
ex: eara unã linãvoasã sh-unã agrucumbanã (agru-cumbanã, agru-timbelã), cã nu-avea soatsã; ca agrucumbanlu: ashteptsã pãnea n gurã; eara unã agrucumbanã...

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

edec1

edec1 (e-décŭ) sm edets (e-détsĭ) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; (om) di cari nu pots s-ascachi; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi;
(expr: lu-am edec = nu pot s-ascap di el)
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lu am edec
(expr: nu pot s-ascap di el) dzuã sh-noapti; hãrnescu edets (linãvosh oaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

haileas

haileas (haĭ-leásŭ) adg haileasã (haĭ-leá-sã), haileash (haĭ-leáshĭ), haileasi/hailease (haĭ-leá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; hain, hãin, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi, haramufai, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, haihui, hailum, hahã
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

§ hãin (hã-ínŭ) adg hãinã (hã-í-nã), hãinj (hã-ínjĭ), hãini/hãine (hã-í-ni) – (unã cu haileas)
ex: easti un om hãin (timbel); hãinlji nu fac njari

§ hain (ha-ínŭ) adg – (unã cu haileas)

§ haileslichi/hailesliche (haĭ-les-lí-chi) sf haileslichi (haĭ-les-líchĭ) – catastasea tu cari lu-arãseashti si s-aflã un haileas, sã-sh treacã oara hãlãndãrindalui, fãrã s-facã tsiva; atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani, hãinlãchi, timbilãchi, hãlãndãriri
{ro: lenevie, hoinăreală}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: idleness, laziness}
ex: lucri-arali shi haileslichi

§ hãinlãchi/hãinlãche (hã-in-lã-chi) sf hãinlãchi (hã-in-lãchĭ) – (unã cu haileslichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

harami/harame

harami/harame (ha-rá-mi) sf invar, adv – lucru amintat cu nindriptati (cu minciunj, fãrã ca s-aibã ndreptu, fãrã ca s-lu-axizeascã, etc.); pi nindreptu; cu strãmbãtati; s-nu veadã hãiri; s-nu-lj hibã ti bun
{ro: haram}
{fr: acquisition illicite; mal t’en prenne}
{en: thing obtained unlawfully, without merit; have no profit}
ex: di harami (di lucru amintat pi nindreptu) vãr nu s-prucupsi; harami a lor (s-nu veadã hãiri), harami s-lã hibã (s-nu lã hibã ti bun); harami vinji, harami s-dusi; harami u mãc pãnea (nu-axizea s-u mãc, nu lipsea); harami s-lji hibã (s-nu veadã hãiri di) pãnea tsi ari mãcatã la noi

§ hãrami/hãrame (hã-rá-mi) sf invar, adv – (unã cu harami)
ex: cal hãrami

§ hãrãmgi (hã-rãm-gí) adg hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji), hãrãm-geadz (hã-rãm-gĭádzĭ), hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji) – tsi nu lucreadzã sh-bãneadzã mash dit lucrul a altor oaminj; tsi easti timbel shi lji ngreacã s-lucreadzã; tsi sh-cheari chirolu alãgãndalui prit cãljuri fãrã s-facã tsiva
{ro: parazit}
{fr: qui vit aux dépens des autres}
{en: parasite}

§ haramufai (ha-ra-mu-fáĭ) sm haramufaeanj (ha-ra-mu-fá-ĭanjĭ) – om tsi nu para lu-arãseashti (lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; om tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; haileas, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, pierde-vară}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: idler, lazybones}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

leani/leane

leani/leane (leá-ni) sf lenuri (lé-nurĭ) – atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; timbilãchi;
(expr: lj-eara leani shi s-greascã, nu s-lucreadzã; lj-eara leani s-discalicã s-bea apã = easti om tsi lj-easti multã leani; easti multu linivos)
{ro: lene}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: lazyness}
ex: di leani multã tsi-avea, nitsi s-mãcã nu mãca; nu shtia tsi va dzãcã leani; easti om cu leani (linãvos); cari ari leani, mãcã leamni; ca di leani, ca di curmari, s-teasi, si-lj coacã un oclju di somnu; leanea-i doamnã mari; tsi ts-u leani ashi, cã eshti ficior njic; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ linivos (li-ni-vósŭ) adg linivoasã (li-ni-vŭá-sã), linivosh (li-ni-vóshĭ), linivoasi/linivoase (li-ni-vŭá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: omlu linivos, i va s-tindã i va s-beasã; suntu linivosh, nu nveatsã carti; nu shtii tsi soi di om linivos easti, di-atsea greshti acshitsi

§ linãvos (li-nã-vósŭ) adg linãvoasã (li-nã-vŭá-sã), linãvosh (li-nã-vóshĭ), linãvoasi/linãvoase (li-nã-vŭá-si) – (unã cu linivos)
ex: sh-la mu-mea io nu earam featã linãvoasã; tsi s-aibã adratã, crishtinã, cã-i linãvos, cum nu-ari faptã fisea; cari shtea cã vai hibã ahãt sumnoasã sh-linãvoasã; eara unã linãvoasã sh-unã agru-cumbanã, cã nu-avea soatsã

§ linos (li-nósŭ) adg linoasã (li-nŭá-sã), linosh (li-nóshĭ), linoasi/linoase (li-nŭá-si) – (unã cu linivos)

§ linivescu (li-ni-vés-cu) (mi) vb IV linivii (li-ni-víĭ), liniveam (li-ni-veámŭ), linivitã (li-ni-ví-tã), liniviri/linivire (li-ni-ví-ri) – stau sh-nu fac tsiva di leani; nj-easti (nj-si featsi) leani tra s-fac tsiva; mi-arãseashti si stau shi s-nu fac tsiva; nji ngreacã s-adar un lucru
{ro: lenevi}
{fr: paresser, devenir paresseux}
{en: idle; (be, become) idle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãvlãmbã

tãvlãmbã (tãv-lãm-bắ) adg tãvlãmboanji/tãvlãmboanje (tãv-lãm-bŭá-nji), tãvlãmbadz (tãv-lãm-bádzĭ), tãvlãmboanji/tãvlãmboanje (tãv-lãm-bŭá-nji) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

timbel

timbel (tim-bél) adg timbelã (tim-bé-lã), timbelj (tim-béljĭ), timbeli/timbele (tim-bé-li) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: om timbel (linãvos); timbelu, yernjilj ãl mãcã; partea-a timbelui fu un gumar; timbelu ashteaptã n gurã; treilu eara om timbel, nu lucra, nu agunsea; ãlj dzãsirã oaminjlji a timbelui tsi urbari deadi di nãs; timbelu sh-mutã ocljilj cãtrã la balconi shi ntribã, “nutsli-s frãmti?“; acshitsi s-curã lumea di un timbel

§ timbilãchi/timbilãche (tim-bi-lã-chi) sf timbilãchi (tim-bi-lắ-chĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani
{ro: lenevie}
{fr: paresse}
{en: lazyness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã