|
|
blanâ
RO:blană - scândură … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30300>2014-05-14 22:31:01.772751 »
blanã
blanã (blá-nã) sf blãnj (blắnjĭ) –
1: cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi; scãndurã groasã i suptsãri; scãndurã, grendã, mardzini;
2: cumatã mari di lemnu, di cash, etc.; (fig: blanã = om analtu sh-timbel)
{ro: scândură; bucată mare de lemn, de brânză, etc.}
{fr: planche; grand morceau de bois, fromage, etc.}
{en: board; large piece of wood, cheese, etc.}
ex: ncãrfusea unã blanã (scãndurã, cumatã di lemnu) pri citii; blãnj (cumãts) di arburi; adush di la munti unã cherã di blãnj (scãnduri suptsãri); dã-nj nã blanã (cumatã ntreagã) di cash; eshti nã blanã di om (fig: om analtu sh-timbel)
blanav
blanav (blá-navŭ) adg – vedz tu blaniv
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: blanivblaniv
blaniv (blá-nivŭ) adg blanivã (blá-ni-vã), blaniyi (blá-niyĭ), blani-vi/blanive (blá-ni-vi) – tsi nu-lj s-ari bãgatã sari; tsi nu-ari vãrã nustimadã; tsi easti fãrã gustu; ninsãrat, anustu, sarbit
{ro: nesărat, fad, fără gust}
{fr: sans sel, fade, insipide}
{en: unsalted, tasteless}
§ blanav (blá-navŭ) adg blanavã (blá-na-vã), blanayi (blá-nayĭ), blanavi/blanave (blá-na-vi) – (unã cu blaniv)
chiurcu
chiurcu (chĭúr-cu) sn chiurcuri (chĭúr-curĭ) – perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; stranji fapti dit aestã cheali cu per; gunã;
(expr: ãlj dau (lji ndreg) un chiurcu = ãl bat multu greu; ãli dau un shcop mari)
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: poartã chiurcuri (guni) cu elmai; chiurcu (gunã) di vulpi; nji ndreadzi vãrã chiurcu
(expr: si ndreadzi s-mi batã; sã-nj da un shcop, unã pãrjinã); mi ndrepshu cu chiurcul (guna) atsel noulu
§ chiurcci (chĭurc-cí) sm chiurcceadz (chĭurc-cĭádzĭ) – omlu tsi-l lucreadzã chiurcul, cari fatsi stranji di chiurcu icã vindi aesti stranji; chiurciu
{ro: blănar}
{fr: fourreur, pelletier}
{en: furrier}
ex: chiurcceadzlji yiurtisescu Ayiu-Ilia
§ chiurciu (chĭur-cíŭ) sm chiurcii (chíur-cíĭ) – (unã cu chiurcci)
§ chiurcilãchi/chiurcilãche (chĭur-ci-lắ-chi) sf chiurcilãchi (chĭur-ci-lắchĭ) – tehnea di chiurcci; ducheanea iu s-vindu stranji fapti cu chiurcuri
{ro: blănărie; magazin de haine de blană}
{fr: métier de fourreur; magasin où on vend des fourrures}
{en: furrier’s profession; fur store}
ex: nu fatsi pãradz tora chiurcilãchea
Daveli
Daveli (Da-vélĭ) sm – numã tsi s-da a unui cãni cu chealea albã shi lai; Veljo
{ro: nume dat unui câine cu blana albă şi neagră}
{fr: nom donné à un chien de couleur blanche et noire}
{en: name given to a white and black dog}
§ Veljo (Vé-ljĭo) sm – numã di cãni; Daveli
{ro: nume de câine}
{fr: nom de chien}
{en: dog name}
ghes1
ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)
§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez
§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)
§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas
§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)
ex: caprã ghesucanutã (cu chealea tsi da ca pi albu-arosh)
gunã
gunã (gú-nã) sn guni/gune (gú-ni) –
1: perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; chiurcu;
2: stranji faptu cu-aestã cheali di prãvdzã; chiurcu, bundã, bideni, sac
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: bunã-i, mindui nãs, trã guna-ali prifteasã; s-adrã sh-bãgã guna, Chira-Mara
mardzini/mardzine
mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)
§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)
§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea
§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu
nafei/nafee
nafei/nafee (nã-fé-i) sf nafei (na-féĭ) – gunã multu mushatã shi scumpã adratã dit chealea moali sh-dultsi a unei pravdã criscutã maxus trã cheali
{ro: blană de samur, zibelină}
{fr: zibeline, fourrure d’un prix élevé}
{en: sable}
ex: iu-s featili cu bundi di nafei?
sac2
sac2 (sácŭ) sm sats (sátsĭ) shi sn sacuri (sá-curĭ) – stranj (i palto) di earnã (trã muljeri) di gunã i cu astari di gunã, lungã pãnã di dzinuclji; bideni, gunã, chiurcu, bundã
{ro: blană, haină îm-blănită}
{fr: habit (ou manteau) fourré d’hiver pour les femmes}
{en: woman fur coat}
ex: lj-featsi un sac (stranj) di iulmai ti Crã-ciun; bagã-ts saclu (stranjlu, guna), cã easti-arcoari nafoarã; sã-nj pitritsets fustani shi sac (gunã); nj-easti dor di un lai sac (unã lai gunã); ta s-n-adarã sats sh-fustãnj; s-nã coasã fustãnj shi sacuri (guni)
scãndurã
scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)
§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi
§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)
§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}
blanã
RO:scândură
EN:board, shelf
FR:planche; personne sans grâce
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015