DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amin2

amin2 (a-mínŭ) adv shi inter – zbor cu noima “ashi si s-facã” cu cari s-bitisescu multi ori rugãciunjli tsi s-fac la Dumnidzã tu pistea crishtinã; (fig: cuvendã cu cari s-bitiseashti unã zburãri tra si sã spunã: adio, videari bunã, ashi s-hibã, dealihea easti, bitisirã lucrili, etc.)
{ro: amin}
{fr: amen}
{en: amen}
ex: pãnã tu-amin (bitisitã, eta-a atilor) va ti-avin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

angeac

angeac (an-gĭác) adv –
1: aproapi, ca;
2: tu oara dit soni, tu bitisitã, tu mardzini, acabeti, artãc, neisi, vechi
{ro: aproapea, cam; în fine}
{fr: presque; en fin, à la fin}
{en: about; finally, at the end}
ex: suntu angeac (aproapea, ca) shapti urghii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apãrnjescu

apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã

§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)

§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)

§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apulsescu1

apulsescu1 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, mburescu, burescu, scãrchescu
{ro: termina}
{fr: achever}
{en: finish}

§ apulsit1 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; bitisit; bitsit, sculusit, susit, tilit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat}
{fr: achevé}
{en: finished}

§ apulsi-ri1/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva astãmãtseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina}
{fr: action d’achever}
{en: action of finishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãndzã

arãndzã (a-rắn-dzã) sf arãndzã (a-rắn-dzã) –
1: partea dit stumahi tsi s-aflã cãtã tu bitisitã, di-aradã la pulj ma sh-la prãvdzã tsi mãcã shi aroamigã earba (la prãvdzã easti ampatrulea udã/dispãrtsiturã a stumahiljei dit cari si scoati cljaglu);
2: luguria (tsi s-aflã tu stumahea-a njeljlor sh-a edzlor tãljats ti Pashti, nsãratã ghini shi spindzuratã sum streahã ti uscari) cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cash; cljag, piteauã, zaci, maeauã, mãeauã; (fig:
1: arãndzã = aveari; expr:
2: ari (bagã, acatsã) arãndzã = (i) ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) cljag, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; (ii) nu easti slab; nu-ari slãghitã;
3: lj-cadi arãndza = sh-aspardzi stumahea; nu-ari orixi tra s-mãcã;
4: (tr-ahtari lucru) nj-easti arãndza? = tr-ahtãri (tr-aesti) lucri escu bun mini?)
{ro: pipotă, ferment, rânză}
{fr: gésier; présure}
{en: gizzard; rennet}
ex: nj-bãgã dininti la measã arãndza di gãljinã; trã cucoashi-i arãndza-a lui?
(expr: easti-ahãntu bun tra s-lji dãm nuts?; trã mãcari nuts fatsi el?); nu-ari arãndzã (fig: easti ftoh; icã easti slab); lj-cãdzu arãndza
(expr: sh-asparsi stumahea, lj-cãdzu greu mãcarea)

§ rãndzã (rắn-dzã) sf rãndzã (rắn-dzã) – (unã cu arãndzã)
ex: lj-cãdzu rãndza
(expr: lj-si lo orixea di mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãsã

arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã