DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãtichisescu

cãtichisescu (cã-ti-chi-sés-cu) vb IV cãtichisii (cã-ti-chi-síĭ), cãtichiseam (cã-ti-chi-seámŭ), cãtichisitã (cã-ti-chi-sí-tã), cãtichisiri/cãtichisire (cã-ti-chi-sí-ri) – shed tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; shed, bãnedz
{ro: locui}
{fr: habiter, demeurer}
{en: reside, live, stay}

§ cãtichisit (cã-ti-chi-sítŭ) adg cãtichisitã (cã-ti-chi-sí-tã), cãtichisits (cã-ti-chi-sítsĭ), cãtichisiti/cãtichisite (cã-ti-chi-sí-ti) – tsi easti curdusit (astãsit, bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); shidzut, bãnat
{ro: locuit}
{fr: habité, demeuré}
{en: resided, lived, stayed}

§ cãtichisiri/cãtichisire (cã-ti-chi-sí-ri) sf cãtichisiri (cã-ti-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtichiseashti iuva; stari cu casa, shideari, bãnari
{ro: acţiunea de a locui; locuire}
{fr: action d’habiter, de demeurer}
{en: action of residing, of living, of staying}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shed

shed (shĭédŭ) vb II shidzui (shi-dzúĭ), shideam (shi-deámŭ) shidzutã (shi-dzú-tã), shideari/shideare (shi-deá-ri) –
1: stau pri tsiva; stau mpadi; astãmãtsescu di imnari shi stau pri loc; nu mi min dip di cum escu tora; stau, mi curdusescu, mi-ashternu;
2: tsãn multu chiro tu starea (catastasea) tu cari mi aflu tora; stau, tsãn, dãnisescu, dinãsescu;
3: stau tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr:
1: lji s-aurashti a omlui shi di shideari = lji s-aurashti a omlui sh-di banã bunã;
2: om shidzut = om tsi nu fatsi tsiva, tsi nu lucreadzã, tsi nu-ari lucratã, tsi easti discurmat)
{ro: şedea; dura, ţine; locui}
{fr: (s’)asseoir, être assis; rester, durer; habiter}
{en: sit, sit down; last; live, reside}
ex: adzã va shed (va stau) acasã; trãsh cãndu shidzurã pri (s-curdusirã, s-ashtirnurã la) measã; shadi (sta) Doni lãvuit; shedz pi scamnu; shedz putsãn, s-ti ved niheamã; iu shadi (sta cu casa, bãneadzã) tora?; shedz (stai, armãnj) cu sãnãtati; amirãrilja al Iudea shidzu (dãnãsi, tsãnu) unã sutã shi treidzãts di anj cama multu di izrailadzlji; cãts anj shidzu (dãnãsi, tsãnu) Vavilonlu?... shidzu 70 di anj; iu shidzets? (stats cu casa, cãtichisits)… shidem (bãnãm, stãm, cãtichisim) Sãmãrina; tsi fatsi mã-ta? shadi (easti ghini)

§ shidzut1 (shi-dzútŭ) adg shidzutã (shi-dzú-tã), shidzuts (shi-dzútsĭ), shidzuti/shidzute (shi-dzú-ti) –
1: tsi sta pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); stat, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; stãtut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
{ro: şezut; durat, ţinut; locuit}
{fr: assis, être assis; resté, duré; habité}
{en: sat, sat down; lasted; lived, resided}
ex: oaminj shidzuts
(expr: tsi nu-au lucratã, nu-au faptã tsiva); calj shidzuts
(expr: dizvursits, tsi nu lucrarã)

§ shideari/shideare (shi-deá-ri) sf shideri (shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi; stari, curdusiri, ashtirneari, tsãneari, dãnisiri, dinãsiri, stari cu casa, bãnari, cãtichisiri; nifãtseari tsiva, isihii, leani, etc.
{ro: acţiunea de a şedea; de a dura, de a ţine; de a locui; şedere, durare, ţinere, locuire; inactivitate, linişte, lenevie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stau

stau (stáŭ) vb I shi II stãtui (stã-túĭ), stam (stámŭ) shi stãteam (stã-teámŭ), statã (stá-tã) shi stãtutã (stã-tú-tã), stari/stare (stá-ri) shi stãteari/stãteare (stã-teá-ri) –
1: shed pri tsiva (mpadi, mprostu, etc.); escu, hiu, mi aflu;
2: astãmãtsescu di imnari; nu mi min dip di cum escu tora; shed tu-un loc, mi curdusescu, mi-ashternu;
3: bãnedz tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); shed cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr: stai ma nclo = mutrea-ts lucrul)
{ro: sta, (se) opri, locui}
{fr: rester; s’arrêter; habiter}
{en: stay; stop; reside, live at}
ex: u discusu feata sh-aflã cum stãtea (eara, s-afla) lucrul; shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; si stãteari (shideari) s-misuri peturli; stãnda s-ti mindueshti; si stãteari (astãmãtsiri) limba-a cãntariljei; earba stãtu (astãmãtsi) ta s-creascã; vimtu stãtu (astãmãtsi) ta s-batã; noi stãm (bãnãm) Sãrunã; vãrã nu-lj dzãtsea sã sta ma nclo
(expr: nu-lj dãdea vãr di mãnar, si-lj dzãcã tra si-sh mutreascã huzmetea)

§ stãtut1 (stã-tútŭ) adg stãtutã (stã-tú-tã), stãtuts (stã-tútsĭ), stãtuti/stãtute (stã-tú-ti) –
1: tsi shadi pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); shidzut, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; shidzut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
4: avursit, apustusit, curmat, armas
{ro: stătut, oprit, locuit; obosit}
{fr: resté, arrêté, habité; las, fatigué}
{en: stayed, stopped, resided; tired}
ex: calu easti stãtut (avursit)

§ stat1 (státŭ) adg statã (stá-tã), stats (státsĭ), stati/state – (unã cu stãtut1)

§ stari1/stare (stá-ri) sf stãri (stắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta; bãnari tu-un loc; stãteari, shideari, astãmãtsiri, cãtichisiri
{ro: acţiunea de a sta, de a (se) opri, de a locui; stare, oprire, locuire}
{fr: action de rester; de s’arrêter; d’habiter}
{en: action of staying; of stopping; of residing, of living at}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn