DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albã2

albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bishicã1

bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)

§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã

§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)

§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bishicã2

bishicã2 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – (zbor di Cljisura) zãrzãvati cu lilici albi cari s-fac ma nãpoi yimishi tsi sh-u-aduc cu un cloput ãncljis (multu buni tu mãcari); pipercã pipiryeauã, paparicã, pipiritsã, shushcã
{ro: ardei}
{fr: poivron}
{en: sweet or hot pepper}
ex: un cutsur mplin di furnits (angucitoari: bishica, pipiryeaua); aestã bishicã (pipercã, ciushcã) ardi multu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndilã2

cãndilã2 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã, hãboatã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: bulle}
{en: bubble}
ex: di ploai, pri baltã s-adarã cãndili (bishits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuculj3

cuculj3 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – “casa” di mitasi tu cari shadi ncljis yermul di mitasi nãinti ca s-azboairã nafoarã dit nãsã ca unã mulitsã; gugosh, gugoashi, bishicã
{ro: cocon}
{fr: cocon}
{en: cocoon}
ex: noi tsãnem cuculji (gãgoashi, bishits di mitasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cur

cur di gãljinã (cúrŭ-di-gã-ljí-ná) sm curi di gãljinã (cúrĭ-di-gã-ljí-ná) – lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu
{ro: pecingine}
{fr: dartre, herpès}
{en: dartre, herpes}
ex: scoasish curi di gãljinã (pitsindzinã, unã lãngoari di cheali) tu fatsã; lji s-umplurã mãnjli di curi di gãljinã (di pitsindzinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã