Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bishinat

bishinat (bi-shi-nátŭ) adg – vedz tu bishinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bishinã

bishinãtoari/bishinãtoare

bishinãtoari/bishinãtoare (bi-shi-nã-tŭá-ri) sf – vedz tu bishinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bishinã

aruvoli/aruvole (a-ru-vó-li) sf aruvolj (a-ru-vóljĭ) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; arãvoli, ruveli, cumburã, cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, pishtolã, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari
{ro: revolver}
{fr: revolver}
{en: revolver}

§ arãvoli/arãvole (a-rã-vó-li) sf arãvolj (a-rã-vóljĭ) – (unã cu aruvoli)

§ ruveli/ruvele (ru-vé-li) sf ruvelj (ru-véljĭ) – (unã cu aruvoli)
ex: scosh ruvelea sh-lu fuvirsii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

2: un beasi sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru ma altu va-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji;
3: mini lu nvets s-beasã = mini-lj dzãc tsi s-facã cã el nu para shtii; mini lu urnipsescu;
4: ntsapã gumarlu tra s-beasã = va s-lu caftsã un lucru tra s-tsã si da;
5: tsi s-easã, s-beasã = tsi s-hibã, s-hibã;
6: cari beasi, amputi = ma s-fats un lucru, nu va pots s-lu-ascundzã)
{ro: băşi}
{fr: péter, vesser}
{en: farted}
ex: iu s-easã, s-beasã!; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã; bishish fãrã arshini cã-ts fu fatsa lai; altu bishi sh-altu nchirdãsi
(expr: un lu fatsi lucrul sh-trã altu s-dzãtsi cã-l featsi); prashlu s-mãcã pãnã tu Martsu, cã dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul

§ bishit (bi-shítŭ) adg bishitã (bi-shí-tã), bishits (bi-shítsĭ), bishiti/bishite (bi-shí-ti) – tsi ari traptã unã bishinã
{ro: băşit}
{fr: pété, vessé}
{en: farted}
ex: prash bishit (moali?)

§ bishiri/bishire (bi-shí-ri) sf bishiri (bi-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tradzi unã bishinã
{ro: acţiunea de a băşi}
{fr: action de péter, de vesser}
{en: action of farting}
ex: bishirea easti-arushinoasã

§ bishinedz (bi-shi-nédzŭ) (mi) vb I bishinai (bi-shi-náĭ), bishinam (bi-shi-námŭ), bishinatã (bi-shi-ná-tã), bishina-ri/bishinare (bi-shi-ná-ri) – (unã cu bes)

§ bishinat (bi-shi-nátŭ) adg bishinatã (bi-shi-ná-tã), bishinats (bi-shi-nátsĭ), bishinati/bi-shinate (bi-shi-ná-ti) – (unã cu bishit)

§ bishinari/bishinare (bi-shi-ná-ri) sf bishinãri (bi-shi-nắrĭ) – (unã cu bishiri)

§ bishi-nãtoari/bishinãtoare (bi-shi-nã-tŭá-ri) sf bishinãtori (bi-shi-nã-tórĭ) – unã soi di pãrnoanji tsi-lj si da a unei tufechi i a unei pishtoalã
{ro: revolver}
{fr: arme à feu}
{en: fire arm}

§ strãbãshinã (strã-bã-shí-nã) sf strãbãshinj (strã-bã-shínjĭ) – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; strãbishinã, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly, abdomen}
ex: lj-u deadi tu strãbãshinã (pãntica) cu cutsutlu shi-lj virsã matsãli

§ strãbishinã (strã-bi-shí-nã) sf strãbishinj (strã-bi-shínjĭ) – (unã cu strãbãshinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bishnat

bishnat (bish-nátŭ) adg bishnatã (bish-ná-tã), bishnats (bish-nátsĭ), bishnati/bishnate (bish-ná-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz bishinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cumburã

cumburã (cum-bú-rã) sf cumburi/cumbure (cum-bú-ri) shi cumburi (cum-búrĭ) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; gepea di la shauã tu cari s-tsãni unã cumburi; cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, aruvoli, arãvoli, ruveli, pishtolã, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari;
(expr: u-ari cumburã = aljureadzã, easti cicãrdisit, glãrit di minti, etc.)
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: am unã cumburã (pishtolã); l-vidzui cum alãga cu cumbura n brãn; lu ntribã, cãtse arcã pri cãni cu cumbura; scoati cumbura shi u-aprindi pri un cãni amirãrescu; lj-apreasi nã cumburã dupã cap; u-ari cumburã
(expr: easti chirut, cicãrdisit di minti, aljureadzã)

§ cumburi/cumbure (cum-bú-ri) sf cumburi (cum-búrĭ) – (unã cu cumburã) – (unã cu cumburã)

§ cuburã (cu-bú-rã) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: foclu di tru cuburi insha

§ cuburi/cubure (cu-bú-ri) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: arucã nã cuburi; ndreadzi cuburli di la shauã

§ cãburi/cãbure (cã-bú-ri) sf cãburi (cã-búrĭ) – (unã cu cumburã)

§ cãmbor (cãm-bórŭ) sn pl(?) – (unã cu cumburã)

§ cuburgi (cu-bur-gí) sm cuburgeadz (cu-bur-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cuburi
{ro: fabricant sau vânzător de pistol}
{fr: fabriquant ou vendeur de pistolets}
{en: gun maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

pishtolã

pishtolã (pish-tó-lã) sf pishtoli/pishtole (pish-tó-li) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; aruvoli, arãvoli, ruveli, cumburã, cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: cu pishtola n brãn; aminã pishtoli tu ahiurhita-a Martsului; cu pistola-l vãtãmã; acumpãrã nã tãcãmi di armi, tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti; isha nãsã la tufechi, la pishtoli, cumburi, apãlj, cordzã

§ pishtoalã (pish-tŭá-lã) sf pishtoali/pishtoale (pish-tŭá-li) – (unã cu pishtolã)
ex: si nj-amin unã pishtoalã; v-adush cãciuli, pishtoali, flueri

§ pishtulicã (pish-tu-lí-cã) sf pishtulitsi/pishtulitse (pish-tu-lí-tsi) – pishtolã njicã
{ro: pistol mic}
{fr: petit pistolet}
{en: small pistol, small gun}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã