|
|
bisericã
bisericã (bi-sé-ri-cã) sf – vedz tu bisearicã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bisearicãanagnosti
anagnosti (a-nag-nóstĭ) sm anagnosteanj (a-nag-nós-teanjĭ) – omlu dit altãsida-a bisearicãljei cari-lj toarnã zborlu-a preftului cãndu aestu dyivãseashti lituryia; psaltu, psaut, saltu
{ro: dascăl de biserică}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}
§ anagnostu (a-nag-nós-tu) sm anagnoshtsã(?) (a-nag-nósh-tsã) – ficiuric tsi lu-agiutã preftul tu bisearicã cãndu lituryiseashti
anamã2
anamã2 (a-ná-mã) sf fãrã pl – yin tsi-l dutsi omlu la bisearicã trã numa-a lui
{ro: vin dus la biserică de ziua onomastică}
{fr: le vin qu’on apporte à l’église le jour de sa fête}
{en: wine brought to the church on one’s name day}
bisearicã
bisearicã (bi-seá-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – casã tsi easti numãtsitã maxus, tra si s-tsãnã nuntru unã tsirimonji tsi ari s-facã cu-unã pisti sh-cu Dumnidzãlu-a ljei; casa iu crishtinjlji s-duc si sã ncljinã al Dumnidzã shi preftul crishtin fatsi lituryia; bisericã, bisearcã, bisercã, bãsearicã, bãsearcã;
(expr: fur cljeili di la bisearicã = am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.)
{ro: biserică}
{fr: église}
{en: church}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); mi duc la bisearicã
§ bisericã (bi-sé-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)
§ bisearcã (bi-seár-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: nã bisearcã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu)
§ bisercã (bi-sér-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: apresh nã lumbardã la bisercã
§ bãsearicã (bã-seá-ri-cã) sf bãserits (bã-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)
§ bãsearcã (bã-seár-cã) sf bãsertsi (bã-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
cãmbanã
cãmbanã (cãm-bá-nã) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) –
1: cloput multu mari (spindzurat tu pirgul a bisearicãljei) cu cari crishtinjli suntu-acljimats s-yinã sã ncljinã la bisearicã;
2: (la fãrshirots mash) cloput; cãmbani, cloput
{ro: clopot (de la biserică)}
{fr: cloche (de l’église)}
{en: church bell}
ex: hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); cãmbana di la bisearicã acãtsã ca s-batã area shi vrãhnos; asunã njadzãnoaptea toaca greauã shi cãmbana; dats pri toacã sh-pri cãmbanã; zborlu-atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; cãndu bat hãros cãmbãnjli
§ cãmbani/cãmbane (cãm-bá-ni) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) – (unã cu cãmbanã)
§ cãmbãnã (cãm-bã-nắ) sm cãmbãnadz (cãm-bã-nádzĭ) – (unã cu cãmbanã)
ex: sunã cãmbãnãlu (cloputlu) pi cãmbanea (cambanaryiolu) di la mãnãstir
§ cambanaryio (cam-ba-nar-yĭó) sm cambanaryeadz (cam-ba-nar-yĭádzĭ) – loclu dit pirgul a bisearicãljei iu s-aflã cãmbãnjli; cãmbãnãrii, simandru
{ro: clopotniţă}
{fr: clocher}
{en: bell-tower, steeple}
§ cãmbãnãrii/cãmbãnãrie (cãm-bã-nã-rí-i) sf cãmbãnãrii (cãm-bã-nã-ríĭ) – (unã cu cambanaryio)
§ cãm-bãnedz (cãm-bã-nédzŭ) vb I cãmbãnidzai (cãm-bã-ni-dzáĭ), cãm-bãnidzam (cãm-bã-ni-dzámŭ), cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzari/cãmbãnidzare (cãm-bã-ni-dzá-ri) – bat cãmbana
{ro: clopoţi}
{fr: sonner les cloches, tinter}
{en: bell, ring the bell}
ex: cãmbãneadzã bat cãmbana) trã bisearica di searã; tutã dzua cãmbã-nidzarã
§ cãmbãnidzat (cãm-bã-ni-dzátŭ) adg cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzats (cãm-bã-ni-dzátsĭ), cãmbãnidza-ti/cãmbãnidzate (cãm-bã-ni-dzá-ti) – tsi ari bãtutã (cãmbana)
{ro: clopoţit}
{fr: qui ont sonné (les cloches)}
{en: belled}
§ cãm-bãnidzari/cãmbãnidzare (cãm-bã-ni-dzá-ri) sf cãmbãnidzãri (cãm-bã-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bati cãmbana
cãrãtor
cãrãtor (cã-rã-tórŭ) adg cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri), cãrãtori (cã-rã-tórĭ), cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri) – avigljitor (pãndar, dãrgat, puljac, pãdzitor, strajã) di noapti; omlu tsi dishteaptã dit somnu atselj tsi-l bãgarã tu lucru (crishtinjli tra s-ducã la bisearicã, etc.); crahtu, pãzvan, pãzvandu
{ro: păzitor de noapte}
{fr: guarde (crieur) de nuit}
{en: night watchman}
§ crahtu (cráh-tu) sm crahtsi (cràh-tsi) – omlu (avigljitorlu di noapti) tsi-lj dishteaptã crishtinjli dit somnu sh-lj-acljamã si s-ducã la bisearicã; cãrãtor
{ro: păzitorul de noapte care trezeşte creştinii din somn şi-i invită la biserică}
{fr: crieur de nuit qui éveille les chrétiens et les invite à l’église}
{en: night watchman who wakes up the Christians to go to church}
mãnali/mãnale
mãnali/mãnale (mã-ná-li) sf mãnãlj (mã-nắljĭ) – hãlati faptã tra s-tsãnã tserli mproasti sh-apreasi la bisearicã; mãnari, shandan, shãndan, shindan, shindani
{ro: sfeşnic de biserică}
{fr: chandelier (pour les petites chandelles qu’on achète à l’église)}
{en: church candlestick}
§ mãnari3/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – (unã cu mãnali)
ex: mãnarea mutã afendul
pãngar
pãngar (pãn-gárŭ) sm pãngari (pãn-gárĭ) shi sn pãngari/pãngare (pãn-gá-ri) – scamnu (bancu, measã) di la intrarea tu bisearicã iu sta epitruplji, iu s-vindu tserli, etc.
{ro: masa epitropilor în biserică}
{fr: banc d’oeuvre à l’entrée d’une église}
{en: pew}
ex: epitruplu a bisearicãljei shadi la pãngar
§ pãngari/pãngare (pãn-gá-ri) sf pãngãri(?) (pãn-gắrĭ) – (unã cu pãngar)
ex: discul tsi stãtea pri pãngari (measa cu tseri)
§ pãngali/pãngale (pãn-gá-li) sf pãngãlj (pãn-gắljĭ) – (unã cu pãngar)
psaltu1
psaltu1 (psál-tu) sm psaltsã (psál-tsã) – atsel tsi cãntã dit astãsida-a bisearicãljei (apandisea tsi-u da el a preftului cãndu aestu lituryiseashti, dyivãseashti, sã ncljinã-al Dumnidzã); psaut, saltu, anagnosti
{ro: dascăl (la biserică), psalt}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}
ex: tu bisearicã cãntã doi psaltsã
§ psaut (psáŭt) sm psauts (psáŭtsĭ) – (unã cu psaltu1)
§ saltu1 (sál-tu) sm saltsã (sál-tsã) – (unã cu psaltu1)
ex: avem la bisearica din dzeanã doi saltsã bunj
§ psãltisescu (psãl-ti-sés-cu) vb IV psãltisii (psãl-ti-síĭ), psãltiseam (psãl-ti-seámŭ), psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) – (preftu) dyivãsescu tu bisearicã lituryia; (preftu, psaltu) dzãc zboarã (cãntitsi) di urãciuni al Dumnidzã; lituryisescu, sãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: a face liturghia; psălmui}
{fr: dire la messe; chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: perform the mass; sing religious songs in the church}
§ psãltisit (psãl-ti-sítŭ) adg psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisits (psãl-ti-sítsĭ), psãltisi-ti/psãltisite (psãl-ti-sí-ti) – (lituryia, urãciunea) tsi easti cãntatã tu bisearicã; lituryisit, sãltisit, psãlsit, psulisit
{ro: psălmuit}
{fr: (messe, chant religieux) chanté dans l’église}
{en: (mass, religious songs) sang in the church}
§ psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) sf psãltisiri (psãl-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul (psaltul) psãltiseashti; lituryisiri, sãltisiri, psãlsiri, psulisiri
{ro: acţiunea de a a face liturghia; de a psălmui}
{fr: action de faire la messe; de chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: action of performing the mass; of singing religious songs in the church}
§ psulisescu (psu-li-sés-cu) vb IV psulisii (psu-li-síĭ), psuliseam (psu-li-seámŭ), psulisitã (psu-li-sí-tã), psulisiri/psulisire (psu-li-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)
sãrãndari/sãrãndare
sãrãndari/sãrãndare (sã-rãn-dá-ri) sf sãrãndãri (sã-rãn-dắrĭ) – darea tsi s-fatsi la patrudzãtsli di dzãli di la moartea-a omlui;
(expr: lj-dzãc un sãrãndar! = lu-angiur)
{ro: parastasul de 40 de zile}
{fr: requiem fait aprés 40 jours de la mort d’un homme}
{en: requiem made 40 days after the death of someone}
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrãndar
(expr: tsi angiurãturi) nu-lj dzãsi?
§ sãrinda-ri/sãrindare (sã-rin-dá-ri) sf sãrindãri (sã-rin-dắrĭ) – (unã cu sãrãndari)
ex: lj-featsi lituryii sãrindari (lituryii ti darea di patrudzãts); fatsi sãrindari la bisearicã trã sãnãtati
§ sãrindar (sã-rin-dárŭ) sn sãrindari/sãrindare (sã-rin-dá-ri) – (unã cu sãrãn-dari)
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar (tsi-angiurãturi di mamã, di tatã, di sãrindar) nu-lj dzãsi!
§ sãrãndisescu (sã-rãn-di-sés-cu) vb IV sãrãndisii (sã-rãn-di-síĭ), sãrãndiseam (sã-rãn-di-seámŭ), sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisiri/sãrãndisire (sã-rãn-di-sí-ri) – (dada, njiclu) ncljidi 40 di dzãli di cãndu s-amintã njiclu; (preftul) dyivãseashti (la usha-a bisearicãljei) a dadãljei tsi-amintã un njic, dupã 40 di dzãli, ninti ca s-intrã nãsã tu bisearicã; lj-fac patrudzãtsli (darea, cu preftu la bisearicã, 40 di dzãli dupã moartea-a omlui)
{ro: (femeia, nou-născutul) împlinesc 40 de zile de la naştere; fac parastas de 40 de zile după moarte}
{fr: passer la quarantaine; relever de couches}
{en: (woman, new-born baby) start to go out (to the church) 40 days after the birth; have a requiem 40 days after death}
§ sãrãndisit (sã-rãn-di-sítŭ) adg sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisits (sã-rãn-di-sítsĭ), sãrãndisiti/sãrãndisite (sã-rãn-di-sí-ti) – tsi-lj si ncljisirã a njiclui patrudzãtsli di dzãli di la amintari; tsi-lj si featsirã patrudzãtsli dupã moarti
{ro: (femeia, nou-născutul) care a împlinit 40 de zile de la naştere şi cărora li se face o slujbă înainte de a intra în biserică; (mortul) căruia i s-a făcut parastasul de 40 de zile}
{fr: qui a passé la quarantaine; relevée de couches}
vãcufi/vãcufe
vãcufi/vãcufe (vã-cú-fi) sf vãcuhi (vã-cúhĭ) – aveari (adãrãminti, binãi, biserits, etc.) shi tuti alanti lucri tsi tsãn di-unã pisti (crishtineascã, uvreascã, muslimã, etc.)
{ro: fundaţie religioasă (biserică, moscheie, havră)}
{fr: fondation religieuse (église, mosquée, synagogue)}
{en: religious institution (church, mosque, synagogue)}
ex: vãcuhi shi uminitati
§ vãcãfi/vãcãfe (vã-cắ-fi) sf vãcãhi (vã-cắhĭ) – (unã cu vãcufi)
ex: vãcãfea nu s-vindi
§ vãcufescu (vã-cu-fés-cu) adg vãcufeascã (vã-cu-feás-cã), vãcufeshtsã (vã-cu-fésh-tsã), vãcufeshti/vãcufeshte (vã-cu-fésh-ti) – tsi tsãni di-unã vãcufi, di vãcufi, vãcfescu
{ro: bisericesc}
{fr: qui appartient a une “vãcufi”}
{en: that belongs to a “vãcufi”}
§ vãcfescu (vãc-fés-cu) adg vãcfeascã (vãc-feás-cã), vãcfeshtsã (vãc-fésh-tsã), vãcfeshti/vãcfeshte (vãc-fésh-ti) – (unã cu vãcufescu)
cãmbanã
RO:clopot la biserică
EN:bell (church)
FR:cloche
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015