|
|
biroanji/biroanje
biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf – vedz tu bir
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: birbancã1
bancã1 (bán-cã) sf bãntsi (bắn-tsi) – un adãrãmintu (biro) tu cari omlu poati sã-sh tsãnã paradzlji, s-lja toc trã paradz, s-acumpãrã paradz xenj, etc.
{ro: bancă}
{fr: banque}
{en: bank}
bãrbat1
bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu
§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}
§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari
§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}
birbec
birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec
§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)
§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)
§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)
§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji
bir
bir (bírŭ) sm biri (bírĭ) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “ficior gioni, livendu”; bircu, birciu, etc.
{ro: fiu brav}
{fr: enfant vaillant}
{en: brave child}
ex: birlu (gionili) a meu
§ bircu (bír-cu) adg bircã (bír-cã), birtsi (bír-tsi), birtsi/birtse (bír-tsi) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “gioni, dash, scumpu, vrut”; bir, birciu
{ro: drăguţ, voinic, gentil}
{fr: gentil, joli, brave}
{en: dear, gentle, brave}
ex: soarli, bircul (dashlu), dãdea
§ birciu (bír-cĭu) adg birci/birce (bír-ci), birci (bír-ci), birtsi/birtse (bír-tsi) – (unã cu bircu)
§ biro (bí-ro) sm invar – (vocativlu-a zborlui “bir”) – numã di uspitsãlji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l tinjisim trã giunaticlu tsi-aspuni
{ro: bade}
{fr: terme d’amicale admiration envers un homme que l’on considère vaillant}
{en: friendly name given to someone considered brave}
ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubetã
§ biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) – muljari tsi easti ndruminã, gioni, ca un bãrbat; bãrbatã, bãrbãtoanji, birbeacã
{ro: femeie bravă}
{fr: femme vaillante}
{en: valiant woman}
ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi)
satrazam
satrazam (sa-tra-zámŭ) sm satrazanj (sa-tra-zánjĭ) shi satrazamanj (sa-tra-zá-manjĭ) – ma marli vizir (protlu ministru) a sultanlui tu chivernisea nturtseascã di-altãoarã; marli vizir, protlu ministru; ministrul cu sartsina-a chivernisiriljei
{ro: marele vizir, prim ministru, ministrul de interne}
{fr: grand vizir, premier ministre}
{en: great vizier, prime minister; minister of the internal affairs}
ex: un satrazam (mari vizir) s-ti ved; s-ti nveshti cu stranji di satrazam (vizir); vinji ursiri di la satrazam; amirãlu minduea s-lj-aspargã, cãndu satrazamlu a lui ãlj dzãtsi
§ zatrazam (za-tra-zámŭ) sm zatrazanj (za-tra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ zadrazam (za-dra-zámŭ) sm zadrazanj (za-dra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)
§ sãtrãzãmii/sãtrãzãmie (sã-trã-zã-mí-i) sf sãtrãzãmii (sã-trã-zã-míĭ) – tehnea di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Ministry of the Internal Affairs}
ex: sum sãtrãzãmia-a lui, nu fu zulumi
§ sãtrãzãmat (sã-trã-zã-mátŭ) sn sãtrãzãmati/sãtrãzã-mate (sã-trã-zã-má-ti – numa-a partiljei (birolui) dit chivernisea nturtseascã ursitã di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Department of Internal Affairs}
tergiuman
tergiuman (ter-gĭu-mánŭ) sm tergiumanj (ter-gĭu-mánjĭ) – omlu tsi li toarnã (li apreadutsi) zboarãli sh-cãrtsãli scriati dit unã limbã tu altã; draguman
{ro: dragoman, interpret}
{fr: drogman, interprète}
{en: interpreter}
ex: zburãi cu nãs, cu tergiumanlu
§ draguman (dra-gu-mánŭ) sm, sf, adg dragumanã (dra-gu-má-nã), dragumanj (dra-gu-mánjĭ), dragumani/dragumane (dra-gu-má-ni) – (unã cu tergiuman)
§ tergiumanlãchi/tergiuman-lãche (ter-gĭu-man-lắ-chi) sf tergiumanlãchi (ter-gĭu-man-lắchĭ) – tehnea shi lucrul tsi-l fatsi un tergiuman
{ro: meseria de interpret}
{fr: métier d’interprète}
{en: profession of an interpreter}
ex: fatsi tergiumanlãchi di-ahãt chiro
§ tergiumanat (ter-gĭu-ma-nátŭ) sn tergiumanati/tergiumanate (ter-gĭu-ma-ná-ti) – loclu (casa, birolu) iu sh-fatsi lucrul di-aradã un tergiuman
{ro: biroul unui interpret}
{fr: bureau d’un interprète}
{en: interpreter’s office}
ex: mi dush pãnã la tergiumanat