|
|
biringi
biringi (bi-rin-gí) sm, sf, adg biringioanji/biringioanje (bi-rin-gĭŭá-nji), biringeadz (bi-rin-gĭádzĭ), biringioanji/biringioanje (bi-rin-gĭŭá-nji) – atsel (atsea) cari (tu-unã-aradã di lucri) s-aflã tu protlu loc (tu loclu di frãmti); tsi s-aflã nãintea-a tutulor alantsã; di frãmti; prot, ntãnj, antãnj, ãntãnj, nãinti, ninti
{ro: prim, fruntaş}
{fr: premier}
{en: first}
ntãnj1
ntãnj1 (ntắnjĭŭ) num, sm, sf, adg ntãnji/ntãnje (ntắ-nji), ntãnj (ntắnjĭ), ntãnji/ntãnje (ntắ-nji) – (lucru) tsi s-aflã tu protlu loc dit unã-aradã di lucri; tsi s-aflã nãintea-a tutulor alantsã; antãnj, ãntãnj, nãinti, ninti, prot, biringi;
(expr: somnul di ntãnj = (i) protlu somnu, somnu-ahãndos ca di om mortu; (ii) moartea)
{ro: primul}
{fr: le premier}
{en: the first}
ex: durnji ca tu somnul di ntãnj
(expr: multu-ahãndos, canda eara mortu); s-ti ved ca tu somnul di ntãnj
(expr: s-ti ved mortu); eara ntãnja (prota) oarã tsi vinji la noi acasã
§ antãnj1 (an-tắnjĭŭ) num, sm, sf, adg antã-nji/antãnje (an-tắ-nji), antãnj (an-tắnjĭ), antãnji/antãnje (an-tắ-nji) – (unã cu ntãnj1)
ex: inshirã antãnjlji (protslji)
§ ãntãnj1 (ãn-tắnjĭŭ) num, sm, sf, adg ãntãnji/ãntãnje (ãn-tắ-nji), ãntãnj (ãn-tắnjĭ), ãntãnji/ãntãnje (ãn-tắ-nji) – (unã cu ntãnj1)
ex: ãntãnja (prota) parti va nj-u dats a njia
§ ntãnj2 (ntắnjĭŭ) adv – ninti di tuti-alanti; antãnj, ãntãnj, prota, ninti ca, tu nchisitã, tu-arhii, unã, etc.
{ro: întâi, în primul rând}
{fr: d’abord, premièrement}
{en: first, to begin with, in the first place}
ex: vinji Linutopi ntãnj (prota, ninti), ninti ca si s-curduseascã la measã
§ antãnj2 (an-tắnjĭŭ) adv – (unã cu ntãnj2)
§ ãntãnj2 (ãn-tắnjĭŭ) adv – (unã cu ntãnj2)
prot
prot (prótŭ) num, adg protã (pró-tã), prots (prótsĭ), proti/prote (pró-ti) – tsi s-aflã tu ntãnjlu loc (tu loclu di frãmti) dit unã-aradã di lucri; tsi s-aflã nãintea-a tutulor alantsã; di frãmti; ntãnj, antãnj, ãntãnj, nãinti, ninti, biringi;
(expr: protlu somnu; somnul di prota = somnul di ntãnj, somnu-ahãndos ca di om mortu)
{ro: primul}
{fr: le premier}
{en: the first}
ex: hiu protlu (atsel din cap); prots (di frãmti) armãnj tu oi sh-giunami; lo sh-ficiorlu aestu sh-lji featsi ca a protlui; ca di protslji (ca di-atselj di frãmti) easti; easti protlu (antãnjlu) dit sculii; easti protlu (ma marli) dit hoarã; nãsã eara prota (atsea di nãinti), sh-deapoea yineam mini; dzinirli di-amirã avea protlu loc; protlu lucru tsi vidzu fu grenda; prota oarã nu sh-u bãgarã ahãntu cu mintea; eara prota ntribari tsi-lj featsi, cãt u vidzu; ninga di prota dzuã u bãgã tu lucru; a muljariljei di prota (a protiljei muljari); ficiorlu tsi avea amirãlu cu nveasta di prota (ntãnja nveastã); trã foclu a nveastãljei di prota, si nsurã cu altã cama bunã; durnja eapili tu protlu somnu
(expr: tu-un somnu ahãndos); cãndu amirãlu eara tu protlu somnu
§ prota (pró-ta) adv – tsi s-fatsi (tsi s-aflã) ninti di tuti alanti; tsi s-fatsi ntãnja oarã; (di) tu-arhii; (di) tu nchisitã; di frãmti
{ro: întâi, la început}
{fr: premièrement, d’abord, (au, dès le) commencement}
{en: first, firstly, in the first place, to start with}
ex: mini li feci prota; cãndu lu vidzui, di prota (ditu-arhii) nu mi arisi; ahiursii di prota (ditu nchisitã); hanea-atsea cama di prota (di frãmti, di ma bunili); acatsã di scoati prota cãnili, apoea cãtusha; shoariclu dusi prota di sh-mulje coada tu untulemnu; lipseashti prota s-nã dutsem shi s-cãftãm prit tuti locurli; mumã-sa, prota nu vru s-lj-aspunã; bea prota aistã buti cu yin
§ prutami/prutame (pru-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj di frãmti (dit unã hoarã, bunãoarã)
{ro: număr de notabili, de fruntaşi}
{fr: nombre de notables d’un village}
{en: number of leading citizens from a village}
ex: s-adunarã prutamea (frãmtea) a hoarãljei
§ prutsãlji/prutsãlje (pru-tsắ-lji) sf pl(?) – harea tsi u ari cariva tra s-hibã lugursit (s-hibã aleptu) protlu (tu frãmti)