|
|
birdipsiri/birdipsire
birdipsiri/birdipsire (bir-dhip-sí-ri) sf – vedz tu mbirduescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mbirduescubirdhipsiri/birdipsire
birdhipsiri/birdipsire (bir-dhip-sí-ri) sf birdhipsiri (bir-dhip-sírĭ) – unã cu birdipsiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: birdipsirimbirduescu
mbirduescu (mbir-dhu-ĭés-cu) (mi) vb IV mbirduii (mbir-dhu-íĭ), mbirdueam (mbir-dhu-ĭámŭ), mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirdui-ri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) – mintescu lucrili sh-li fac s-nu mata hibã tu-aradã; aruc stog (tu-unã grãmadã) un lucru pristi-alantu; mi-ameastic, mi pingu sh-mi-apitrusescu deadun cu altsã; mintescu, birdipsescu, mberdosescu, ambãrtuescu
{ro: încurca, încâlci, învălmăşi}
{fr: embrouiller, entrelacer, enchêvetrer}
{en: throw into disorder, mix up, tangle up, entangle}
ex: yin di si mbirduescu (mintescu) lucrili
§ mbirduit (mbir-dhu-ítŭ) adg mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirduits (mbir-dhu-ítsĭ), mbirdui-ti/mbirduite (mbir-dhu-í-ti) – tsi easti mintit sh-fãrã aradã; tsi easti apitrusit sh-amisticat cu altsã; mintit, birdipsit, mberdosit, ambãr-tuit
{ro: încurcat, încâlcit, învălmăşit}
{fr: embrouillé, entrelacé, enchêvetré}
{en: thrown into disorder, mixed up, tangled up, entangled}
§ mbirduiri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) sf mbirduiri (mbir-dhu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mintescu lucrili shi suntu fãrã-aradã; mintiri, birdipsiri, mberdosiri, ambãrtuiri, mintiturã, siyisi
{ro: acţiunea de a încurca, de a încâlci, de a învălmăşi; încurcare, încâlcire, învălmăşire}
{fr: action d’embrouiller, d’en-trelacer, d’enchêvetrer}
{en: action of throwing into disorder, of mixing up, of tangling up, of entangling}
§ birdipsescu (bir-dhip-sés-cu) vb IV birdipsii (bir-dhip-síĭ), birdipseam (bir-dhip-seámŭ), birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsiri/birdipsire (bir-dhip-sí-ri) – (unã cu mbirduescu)
§ birdipsit (bir-dhip-sítŭ) adg birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsits (bir-dhip-sítsĭ), birdipsiti/bir-dipsite (bir-dhip-sí-ti) – (unã cu mbirduit)
§ birdipsiri/bir-dipsire (bir-dhip-sí-ri) sf birdipsiri (bir-dhip-sírĭ) – (unã cu mbirduiri)
§ ambãrtuescu (am-bãr-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ambãrtuii (am-bãr-tu-íĭ), ambãrtueam (am-bãr-tu-ĭámŭ), ambãrtuitã (am-bãr-tu-í-tã), ambãrtuiri/ambãrtuire (am-bãr-tu-í-ri) – (unã cu mbirduescu)
sinhisi/sinhise
sinhisi/sinhise (sín-hi-si) sinhisi (sín-hisĭ) – simtsãrea shi mina-rea sufliteascã tsi aducheashti omlu cãndu-lj si dzãc zboarã tsi lu-arisescu multu (cãndu dunjaea pricunoashti bunetslji tsi-ari faptã, cãndu easti alãvdat multu, cãndu s-adunã dinapandiha cu-un om vrut tsi nu lu-ari vidzutã di multu chiro, etc.); niisihia aduchitã tu suflit cãndu omlu treasi prit unã halã ma greauã; lucri mintiti sh-fãrã aradã; siyisi, mintiturã, amisticãturã, birdipsiri
{ro: emoţie, încurcătură}
{fr: émoi, embrouillement, mésintelligence, trouble}
{en: emotion, trouble, entanglement}
§ siyisi/siyise (sí-yi-si) sf siyisi (sí-yisĭ) – (unã cu sinhisi)
ex: eara pri mari siyisi (mintiturã, niisihii sufliteascã)
§ sinhisescu (sin-hi-sés-cu) (mi) vb IV sinhisii (sin-hi-síĭ), sinhiseam (sin-hi-seámŭ), sinhisitã (sin-hi-sí-tã), sinhisiri/sinhisire (sin-hi-sí-ri) – aduchescu nã sinhisi tu suflit; di-atseali tsi pat, ãnj cher isihia; nj-cher arãvdarea; mi mealã atseali tsi ved i tsi s-fac
{ro: se sinchisi, nelinişti, emoţiona, îngrijora}
{fr: s’agiter, (se) troubler, s’impatienter, s’émotionner}
{en: get disturbed, get agitated; feel impatience, feel emotion}
ex: shi tini ti sinhiseshti (tsã cheri isihia)?; nu ti sinhisea dip (nu ti mealã) di tsi pati
§ sinhisit (sin-hi-sítŭ) adg sinhisitã (sin-hi-sí-tã), sinhisits (sin-hi-sítsĭ), sinhisiti/sinhisite (sin-hi-sí-ti) – tsi aducheashti nã sinhisi tu suflit; tsi sh-ari chirutã isihia (arãvdarea)
{ro: sinchisit, neliniştit, emoţionat, îngrijorat}
{fr: agité, troublé, impatienté, émotionné}
{en: disturbed, agitated; impatient}
§ sinhisiri/sinhisire (sin-hi-sí-ri) sf sinhisiri (sin-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si sinhiseashti di tsiva
{ro: acţiunea de a (se) sinchisi, de a (se) nelinişti, de a (se) emoţiona, de a (se) îngrijora}
{fr: action de s’agiter, de se troubler, de s’im-patienter, de s’émotionner}
{en: action of getting disturbed, of getting agitated; of feeling impatience, of feeling emotion}