DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aidonã

aidonã (aĭ-dó-nã) sf aidoni/aidone (aĭ-dó-ni) – pulj njic di pãduri (lungu di vãrã 15 cm.) sh-cu peanili murni-aroshi tsi cãntã multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã); aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, birbiljoc, filomelã, sirvilj, vigljitoari;
(expr: lapti di aidonã = lapti di pulj; lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;)
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}
ex: cãndu acãtsã s-greascã, ca aidoni lji si dutsea limba

§ aidoni/aidone (aĭ-dó-ni) sf aidonj (aĭ-dónjĭ) – (unã cu aidonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbilj1

birbilj1 (bir-bíljĭŭ) sm birbilj (bir-bíljĭ) – pulj njic di pãduri (lungu di vãrã 15 cm. sh-cu peanili murni-aroshi) tsi cãntã multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã); bilbilj, nibilbilj, birbir, birbiljoc, aidonã, aidoni, filomelã, sirvilj, vigljitoari
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}

§ bilbilj1 (bil-bíljĭŭ) sm bilbilj (bil-bíljĭ) – (unã cu birbilj)
ex: bilbiljlu cãntã n casã; cãnta bilbiljlu pi dãrma di fag; ari boatsi di bilbilj

§ nibilbilj (ni-bil-bíljĭŭ) sm nibilbilj (ni-bil-bíljĭ) – (unã cu birbilj)

§ birbir (bir-bírŭ) sm birbiri (bir-bírĭ) – (unã cu birbilj)
ex: cãntã shi birbirlji pri saltsi

§ birbiljoc (bir-bi-ljĭócŭ) sm birbiljots (bir-bi-ljĭótsĭ) – (unã cu birbilj)
ex: vinj-a birbiljoclui mes; ciurciurã ca birbiljoclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutrusescu

cutrusescu (cu-tru-sés-cu) (mi) vb IV cutrusii (cu-tru-síĭ), cutruseam (cu-tru-seámŭ), cutrusitã (cu-tru-sí-tã), cutrusiri/cu-trusire (cu-tru-sí-ri) – talj i fac ma shcurtu perlu din cap (di pi fatsã); tundu, birbirisescu, birbirsescu
{ro: tunde}
{fr: tondre}
{en: clip (hair)}

§ cutrusit (cu-tru-sítŭ) adg cutrusitã (cu-tru-sí-tã), cutrusits (cu-tru-sítsĭ), cutrusiti/cutrusite (cu-tru-sí-ti) – tsi sh-ari tãljatã i shcurtatã perlu; tumsu, tumtu, birbirisit, birbirsit
{ro: tuns}
{fr: tondu}
{en: with the hair cut}

§ cutrusiri/cutrusire (cu-tru-sí-ri) sf cutrusiri (cu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cutruseashti icã easti cutrusit; tundiri, tundeari, birbirisiri, birbirsiri
{ro: acţiunea de a tunde; tundere}
{fr: action de tondre}
{en: action of cutting hair}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filomelã

filomelã (fi-lo-mé-lã) – pulj njic di pãduri tsi cãntã multu mushat noaptea (lungu di vãrã 15 cm., cu peanili murni-aroshi, sh-multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã); aidonã, aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, birbiljoc, sirvilj, vigljitoari
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sirvilj1

sirvilj1 (sir-víljĭŭ) sm sirvilj (sir-víljĭ) – pulj njic di pãduri (lungu di vãrã 15 cm. sh-cu peanili murni-aroshi) tsi cãntã multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã tu-unã culuvii); aidonã, aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, birbiljoc, filomelã, vigljitoari
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}
ex: pulj di sirvilj; va-ts pitrec mushat cundilj di-unã peanã di sirvilj; un tinir sirvilj [tu pãrmitili armãneshti: un tinir faptu ca sirvilj] tsãnea n bratsã un aush mortu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tundu

tundu (tún-du) (mi) vb III shi II tumshu (túm-shĭu), tumsã (túm-sã) shi tumtã (túm-tã) shi tunsã (tún-sã), tundeam (tun-deámŭ), tundiri/tundire (tún-di-ri) shi tundeari/tundeare (tún-deá-ri) – nj-talj i-nj fac perlu ma shcurtu (din cap, di la barbã, di la mustãts); talj perlu i lãna di la unã pravdã; cutrusescu, birbirisescu, birbir-sescu;
(expr:
1: tundi-ti! = fudz di-aoa! lja-ts perlu di-aoa!;
2: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
3: cu njeljlji s-tundi = (aush) tsi s-dutsi cu tiniri sh-fatsi ca elj)
{ro: tunde}
{fr: tondre}
{en: cut (hair), shear (sheep)}
ex: nã dusim la turushti cãndu tundea oili, s-acumpãrãm lãnã eftinã; cu mãna-a mea s-li tundu oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; tundea un celnic oili; du-ti s-ti tundzi (s-tsã talj perlu); tundi-ti! (talji-ts perlu, icã expr: fudz di-aoa!)

§ tumsu (túm-su) adg tumsã (túm-sã), tumshi (túm-shi), tumsi/tumse (túm-si) – tsi sh-ari tãljatã i shcurtatã perlu din cap (barbã, mustãts); (pravda) tsi-lj s-ari tãljatã lãna i perlu; cutrusit, birbirisit, birbirsit; (fig: tumsu = (i) mãrat, corbu, shcret, vãpsit, buisit, ndzernu, etc.; (ii) chirut, glar, hazo, tivichel, etc.)
{ro: tuns}
{fr: tondu}
{en: with hair cut, shorn sheep}
ex: oai tumsã; tu vahtea-aestã, oili suntu tumsi; easti tumsu cu foartica; tsi uryii pri tumsa (fig: mãrata) atsea di mumã!

§ tumtu (túm-tu) adg tumtã (túm-tã), tumtsã (túm-tsã), tumti/tumte (túm-ti) – (unã cu tumsu)
ex: nj-criscu percea cã nu hiu tumtu di multu; tumta (fig: shcreta, mãrata) di soacrã; lai tumte (fig: glare), sh-lai chirute!

§ tunsu (tún-su) adg tunsã (tún-sã), tunshi (tún-shi), tunsi/tunse (tún-si) – (unã cu tumsu)

§ tundi-ri/tundire (tún-di-ri) sf tundiri (tún-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tundi i easti tumsu; tundeari, cutrusiri, birbirisiri, birbirsiri
{ro: acţiunea de a tunde; tundere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vigljitoari1/vigljitoare

vigljitoari1/vigljitoare (vi-glji-tŭá-ri) sf vigljitori (vi-glji-tórĭ) – pulj njic di pãduri (lungu di vãrã 15 cm. sh-cu peanili murni-aroshi) tsi cãntã multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã); aidonã, aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, birbiljoc, filomelã, sirvilj
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã