DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ber

ber (bérŭ) vb I birai (bi-ráĭ), biram (bi-rámŭ), biratã (bi-rá-tã), birari/birare (bi-rá-ri) – (pravda) bagã boatsi vãrtoasã pri limba-a ljei; azgher, zgher
{ro: behăi, zbiera}
{fr: bêler; crier}
{en: bleat}
ex: dultsi oaea bearã (zghearã)

§ birat (bi-rátŭ) adg biratã (bi-rá-tã), birats (bi-rátsĭ) birati/birate (bi-rá-ti) – (pravdã) tsi ari scoasã boatsi; azghirat, zghirat
{ro: behăit, zbierat}
{fr: bêlé; crié}
{en: bleated}

§ birari/birare (bi-rá-ri) sf birãri (bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda zghearã; azghirari, zghirari
{ro: acţiunea de a behăi, de a zbiera, behăire, zbierare}
{fr: action de bêler; de crier}
{en: action of bleating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

biratci/biratce

biratci/biratce (bi-rát-ci) adv – ca tu locurli di cãsãbãlu Berat
{ro: ca la Berat}
{fr: comme à Berat}
{en: as from Berat}
ex: gioacã biratci (ca-atselj di Berat)

§ biratciul (bi-rát-cĭulŭ) sn pl(?) – gioc dit locurli di Berat
{ro: dans din Berat}
{fr: danse de Berat}
{en: Berat dance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

firmani/firmane

firmani/firmane (fir-má-ni) sf firmãnj (fir-mắnjĭ) – ordin ngrãpsit di-a sultanlui turcu, di-aoa sh-un chiro; tirmani, leadzi, nom, birati; (fig: firmani = carti lungã)
{ro: firman}
{fr: ordre écrit donné par le sultan}
{en: written order given by the sultan}
ex: pãngãna, di zori, cara da di scoati nã firmani; scoasim firmani trã bisearicã; adarã unã firmani; tsi cãnta firmanea-atsea?; grailu-a lor eara firmani; nu ari ishitã firmanea trã bisearica a noastrã; unã firmani ntreagã (fig: unã carti lungã) nj-scria

§ tirmani/tirmane (thir-má-ni) sf tirmãnj (thir-mắnjĭ) – (unã cu firmani)
ex: carti mari, ca tirmani; s-vã scriats unã tirmani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitrã1

mitrã1 (mí-trã) sf mitri/mitre (mí-tri) – cãciula cu cari sh-acoapirã caplu dispoti cãndu sã ncljinã al Dumnidzã tu bisearicã, stulsitã multi ori cu-amalãmã shi chetri scumpi; soi di cãrunã mushat stulsitã (cu-amalãmã shi chetri scumpi) sh-purtatã di vãsiljadz shi amiradz
{ro: mitră}
{fr: mitre}
{en: mitre (bishop)}
ex: mash a disputadzlor lã easti geaizi s-poartã mitra

§ mitrupulit (mi-tru-pu-lítŭ) sm mitrupulits (mi-tru-pu-lítsĭ) – dispoti tsi s-aflã tu-unã scarã ma-analtã di dipotslji di-aradã shi ma nghios di patriarhu
{ro: mitropolit}
{fr: métropolite}
{en: archbishop}
ex: mitrupulitlu easti aush

§ mitrupulii/mitrupulie (mi-tru-pu-lí-i) sf mitrupulii (mi-tru-pu-líĭ) – scamnul a mitrupulitlui; biseritsli (shi crishtinjlji a lor) ursiti (cumãndãrsiti) di un mitrupulit; pãlatea shi bisearica iu mitrupulitlui urseashti shi fatsi lituryia; mitropuli
{ro: mitropolie}
{fr: cathédrale et siège d’un métropolitaine}
{en: cathedral and seat of the archbishop}
ex: Ohrida easti mitrupulii ca shi Birat; Dumãnica aestã fum la mitrupulii; lu sculã la mitrupulii

§ mitro-puli/mitropule (mi-tró-pu-li) sf fãrã pl – cãsãbã di frãmti dit unã nai iu, di-aradã, s-aflã shi scamnul a unui mitrupulit
{ro: oraş de frunte (capitala) dintr-o regiune}
{fr: ville importante (capitale) d’une région; métropole}
{en: large sity (capital) of a region; metropolis}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã