(expr: cãntarea-a cucotslor = hãryii, criparea di dzuã, ndzari, etc.)
{ro: acţiunea de a cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); de a boci; de a citi; de a spune baliverne}
{fr: action de chanter; de jouer un instrument; de pleurer (un mort); de lire; de raconter des sornettes}
{en: action of singing; of playing an instrument; of wailling, of lamenting; of reading; of telling cock-and-bull stories}
ex: fãrshirotlu-i fãrã cripari, tutã dzua pri cãntari; mushati cãntãri furã adzã la bisearicã; s-aproachi cãntarea-a cucotslor
(expr: hãryia, oara tsi cãntã cucotslji); la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari

§ nicãntat1 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti cãntat (cu boatsea); (flueara, avyiulia, etc.) tsi nu easti bãtutã; (mortul) tsi nu easti jilit (butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu); (carti) tsi nu easti aleaptã (dyivãsitã, etc.)
{ro: necântat (cu vocea sau dintr-un instrument); nebocit; necitit}
{fr: qui n’est pas chanté; qui n’est pas joué (un instrument musical); qui n’est pas pleuré (un mort); qui n’est pas lu}
{en: that is not sung or played (song, instrument); who is not wailed, lamented (dead man); that is not read (letter, book)}

§ nicãntari1/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-cãntã (nu s-bati, nu s-jileashti, nu si dyivãseashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu cânta (boci; citi)}
{fr: action de ne pas chanter (jouer un instrument, pleurer un mort; lire un livre)}
{en: action of not singing, of not playing an instrument, of not wailling, of not lamenting, of not reading}

§ cãntic1 (cắn-ticŭ) sn cãntitsi/cãntitse (cắn-ti-tsi) –
1: aradã di bots dultsi fapti cu gura (i cu bãtearea di fluearã, di-avyiulii, etc.) tsi-asunã mushat ca unã miludhii, un ih, etc.; cãntari, miludii, ih, batiri, bãteari (di pulj, fluearã, etc.);
2: isturii aspusã (spuneari) tu versuri cu rimã shi ritmu; puizii;
3: cãntic di moarti, boatsit, miryiulog, miruloyi
(expr: scot (scol) un cãntic = fac un cãntic (puizii) tu cari aspun (mãrescu, aduc aminti, etc.) un lucru, un giunatic, unã isturii, etc. tsi s-ari faptã dealihea i mash tu mintea-a omlui)
{ro: cântec, poezie}
{fr: chanson, poesie}
{en: song, poem}
ex: ari multi turlii di cãntitsi: cãntic di vreari, cãntic di xeani, cãntic veclju, cãntic di njits, cãntic di jali, cãntic furescu; cãnticlu nu-ari domnu; nu s-avdu, nits cãntitsi tu-arãzboai; bagã-u s-cãntã, cã shtii cãntitsi mushati; cãntic va nã scoatã eali
(expr: va s-facã un cãntic i puizii trã lucrili tsi-avem faptã); boatsea-a ljei, cãntic di moarti
(expr: boatsit)

§ cãntic2 (cắn-ticŭ) vb I cãnticai (cãn-ti-cáĭ), cãnticam (cãn-ti-cámŭ), cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) – cãntu un cãntic ti njits, tra s-lu fac s-doarmã i s-isihãseascã natlu dit sãrmãnitsã
{ro: cânta un cântec de leagăn}
{fr: chanter des chanson de berceau}
{en: sing a lullaby}
ex: cãnticlu-aestu tsi-l cãnticats (cãntats a natlui) easti mushat; lj-cãnticai pãnã-l lo somnul; cãnticã-lj niheamã tra s-lu-acatsã somnul

§ cãnticat1 (cãn-ti-cátŭ) adg cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticats (cãn-ti-cátsĭ), cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – (cãnticlu di sãrmãnitsã) tsi s-ari cãnticatã; (natlu) a curi ãlj s-ari cãnticatã un cãntic di sãrmãnitsã
{ro: căruia i s-a cântat un cântec de leagăn}
{fr: à qui on a chanté des chanson de berceau}
{en: baby to which a lullaby was sung}

§ cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) sf cãnticãri (cãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnticã (a unui nat)
{ro: acţiunea de a cânta un cântec de leagăn}
{fr: action de chanter des chanson de berceau}
{en: action of singing a lullaby}
ex: cãnticarea-lj fatsi njitslji s-doarmã

§ cãnticat2 (cãn-ti-cátŭ) sn cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – cãnticlu tsi s-cãntã a njiclui, tu chirolu tsi easti ligãnat tu sãrmãnitsã
{ro: cântecul de leagăn în timpul legănatului}
{fr: chanson de berceau, chantée durant le bercement du bébé}
{en: lullaby sung during the rocking of a baby}

§ cãntatã (cãn-tá-tã) sf fãrã pl – cãntic, cãntari
{ro: cântat}
{fr: chant}
{en: song, singing}
ex: intri tu grãdinã dimneatsa, tu cãntata (cãntarea, cãnticlu) a cucotslor
(expr: tu hãryii)

§ nicãntatã (ni-cãn-tá-tã) sf fãrã pl – ninti di cãntarea-a cucotlui tahina; ninti di cãntarea-a cuclui; etc.
{ro: înainte de cântatul cocoşului de dimineaţă}
{fr: avant le chant matinal du coq}
{en: before the morning crowing of the cock}
ex: si scularã nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); ninga nicãntatã cuclu (ninti di cãntarea-a cuclui)

§ cãntãtor (cãn-tã-tórŭ) adg, sm, sf cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri), cãntãtori (cãn-tã-tórĭ), cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri) – (un) tsi cãntã (trã pãradz, cã lu-arãseashti, cã easti hãrios, etc.); tsi bati dit fluearã (avyiulii, etc.); dishcãntã
{ro: cântăreţ}
{fr: chanteur}
{en: singer}
ex: nu s-plãndzim nã lipseashti, o, cãntãtor aleptu!; am xifteri eu cãntãtori (tsi cãntã)

§ cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭŭ) sm cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭ) – mascurlu a gãljinãljei; cãtãndorash, cucot, cocut, cãpon, cãponj; dishcãntã
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: cock, rooster}
ex: cãntãtorash (cucot) di Birati

§ cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭŭ) sm cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭ) – (unã cu cãntãtorash)

§ dishcãntã (dis-cãn-tắ) sm dishcãntadz (dish-cãn-tádzĭ) – (unã cu cãntãtorash)
ex: cara deadi dishcãntãlu, shapti cãsãbadz dishtiptã

{en: covered by dust, filled with dust}

§ mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) sf mpul-birãri (mpul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti mpulbirat
{ro: acţiunea de a se umple (acoperi) de praf}
{fr: action de (se) remplir (couvrir) de la poussière}
{en: action of becoming covered by dust}

§ spulbir2 (spúl-birŭ) (mi) vb I spulbirai (spul-bi-ráĭ), spulbiram (spul-bi-rámŭ), spulbiratã (spul-bi-rá-tã), spulbirari/spulbirare (spul-bi-rá-ri) – fac pulbirea si s-arãspãndeascã diparti di loclu iu s-aflã; acoapir cu pulbiri; cur di pulbiri; ashtergu pulbirea di pi lucri; ascutur casa (vilendza, stranjlu, etc. di pulbiri); lu-adar un lucru si s-facã pulbiri; pulbir, aspulbir;
(expr: ti spulbir = ti fac afan, ti fac cumãts, ti fac s-ti cheri)
{ro: acoperi de pulbere; curăţa pulberea; transforma în pulbere; spulbera}
{fr: couvrir de la poussière; nettoyer la poussière; réduire en poussière}
{en: cover by dust, dust, reduce to dust}
ex: spulbirã (curã di pulbiri, li scuturã) stranjili; vimtul spulbirã neaua (u curã, u-arãspãndi); si spulbira cãndu mi videa
(expr: fudzea, s-fãtsea afanj); ndridzea prin casã, spulbira, cura, di fãtsea s-ti ciuduseshti; nj-u spulbirã tutã avearea
(expr: nj-u-asparsi, nj-u featsi afanã)

§ spulbirat (spul-bi-rátŭ) adg spulbiratã (spul-bi-rá-tã), spulbirats (spul-bi-rátsĭ), spulbira-ti/spulbirate (spul-bi-rá-ti) – tsi easti-acupirit di pulbiri; tsi easti curat (ashtersu, ascuturat) di pulbiri; (pulbirea) tsi easti purtatã di vimtu; pulbirat, aspulbirat
{ro: acoperit de pulbere; curăţat de pulbere; transformat în pulbere; spulberat}
{fr: couvert de poussière; nettoyé de poussière; réduit en poussière; porté par le vent}
{en: covered by dust; dusted, reduced to dust}
ex: loc spulbirat (curat di pulbiri)

§ spulbirari/spulbirare (spul-bi-rá-ri) sf spulbirãri (spul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si spulbirã; pulbirari, aspulbirari
{ro: acţiunea de a acoperi de pulbere; de a curăţa pulberea; de a transforma în pulbere; de a spulbera}
{fr: action de couvrir de la poussière; de nettoyer la poussière; de réduire en poussière}
{en: action of covering by dust, of dusting, of reducing to dust}

§ pulbir (púl-birŭ) (mi) vb I pulbirai (pul-bi-ráĭ), pulbiram (pul-bi-rámŭ), pulbiratã (pul-bi-rá-tã), pulbirari/pulbirare (pul-bi-rá-ri) – (unã cu spulbir2)
ex: lo cãrbunj eftinj ma eara pulbirats (faptsã pulbiri)

§ pulbirat (pul-bi-rátŭ) adg pulbiratã (pul-bi-rá-tã), pulbirats (pul-bi-rátsĭ), pulbirati/pulbirate (pul-bi-rá-ti) – (unã cu spulbirat)

§ pulbira-ri/pulbirare (pul-bi-rá-ri) sf pulbirãri (pul-bi-rắrĭ) – (unã cu spulbirari)

§ aspulbir (as-púl-birŭ) (mi) vb I aspulbirai (as-pul-bi-ráĭ), aspulbiram (as-pul-bi-rámŭ), aspulbiratã (as-pul-bi-rá-tã), aspulbirari/aspulbirare (as-pul-bi-rá-ri) – (unã cu spulbir2)
ex: u-aspulbirã (u-acoapirã cu pulbiri, u spulbirã) tutã lumea; unã eapã durdurã, cari da di sã scuturã, lumea tutã-aspulbirã (angucitoari: sita)

§ aspulbirat (as-pul-bi-rátŭ) adg aspulbiratã (as-pul-bi-rá-tã), aspulbirats (as-pul-bi-rátsĭ), aspulbirati/as-pulbirate (as-pul-bi-rá-ti) – (unã cu spulbirat)

§ aspulbira-ri/aspulbirare (as-pul-bi-rá-ri) sf aspulbirãri (as-pul-bi-rắrĭ) – (unã cu spulbirari)

(expr: zvorizmã, vantsu); lo vimtu
(expr: (i) lo paramazmã, vantsu; icã (ii) arcurã, hivri); lj-lo caplu vimtu
(expr: glãri di minti); s-plãndzi cu lãcrinjli ca pruna, cã-ts lo mintea vimtu
(expr: glãrish) s-aspunj misticolu a nostru; gionili vinji shi lj-arapi nveasta shi fuga ca vimtul
(expr: fudzi dinãoarã sh-multu-agonja); u ntribã, tsi vimtu u-arcã
(expr: cum di vinji) n pãduri?; tamam avea ishitã hiljlu-al Amirã-Furnicã sã s-priimnã, s-lja vimtu
(expr: sã-lj treacã oara, s-adilji vimtu curat); ishirã ficiorlji di la sculjo cu dascaljlji nafoarã tu virdeatsã, s-lja vimtu
(expr: s-priimnã shi s-adilji vimtu curat); sã s-priimnã budza di-amari s-lja vimtu; lj-arucã paradzlji
(expr: lj-asparsi pri glãrinj, lj-mãcã tuts paradzlji) amintats di tatã-su cu asudori, tu vimtu

§ vintu (vín-tu) sn vinturi (vín-turĭ) – (unã cu vimtu)
ex: cu irusha-a vintului; tsi par hiljlj-a vintului; vãzesc di vintu tuts ponjlji

§ vimtos (vim-tósŭ) adg vimtoasã (vim-tŭá-sã), vimtosh (vim-tóshĭ), vimtoasi/vimtoase (vim-tŭá-si) – tsi easti cu vimtu; iu bati vimtu
{ro: vântos, cu vânt}
{fr: venteux, exposé au vent}
{en: windy}
ex: locuri vimtoasi (locuri cu multu vimtu, iu bat vimturi); casã vimtoasã

§ vintos (vin-tósŭ) adg – (unã cu vimtos)
ex: earnã vintoasã (cu multu vintu)

§ vinturitsã (vin-tu-rí-tsã) sf vinturitsã (vin-tu-rí-tsã) – soi di vili tsi-azboairã multu-agonja tu vimtu;
(expr: Vinturitsã = numa datã a unei buluchi di steali di pri tser)
{ro: vântoasă}
{fr: génies de l’air qui parcurent l’espace à toute vitesse}
{en: wind genies that move very fast through the air}
ex: iriritsã sh-vinturitsã

§ vintur (vín-turŭ) (mi) vb I vinturai (vin-tu-ráĭ), vinturam (vin-tu-rámŭ), vinturatã (vin-tu-rá-tã), vinturari/vinturare (vin-tu-rá-ri) –
1: aruc schicurli di grãni cu lupata cãtrã nsus tu-aerã, tra s-li fac cotsalili dit grãni (grishtili, schivalili) s-hibã loati di vimtu; sec (usuc) tu suflarea di vimtu, la soari i foc;
2: nj-fac (nj-ljau) vimtu; mi-aruc cãtrã tsiva i cariva;
3: cadi neauã cu vimtu turbat tsi u-aspulbirã tu tuti pãrtsãli; nãvãeashti; vinturedz, zvintur, zvinturedz, azvintur, azvãntur, usuc, sec, sufinedz, frigãnedz, himusescu, hiumusescu, nhiumu-sescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: usca la vânt, zvânta; (se) repezi}
{fr: sécher (au vent), vanner, essorer, (se) lancer}
{en: dry (clothes in the wind), fan, hurl oneself}
ex: vinturã grãnlu tra s-lu curã di cotsal

§ vinturedz (vin-tu-rédzŭ) (mi) vb I vinturai (vin-tu-ráĭ), vinturam (vin-tu-rámŭ), vinturatã (vin-tu-rá-tã), vinturari/vin-turare (vin-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)

§ vinturat (vin-tu-rátŭ) adg vinturatã (vin-tu-rá-tã), vinturats (vin-tu-rátsĭ), vinturati/vin-turate (vin-tu-rá-ti) –
1: (schicurli dit grãni) dit cari s-ari scoasã cotsalili; tsi s-ari uscatã tu vimtu;
2: tsi s-ari hiumusitã pri cariva i tsiva; tsi sh-ari faptã vimtu; azvinturat, azvãnturat, zvinturat; uscat, sicat, sufin, sufinat, frigãnat, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, spulbirat (loat di vimtu)
{ro: uscat la vânt, zvântat; repezit}
{fr: séché (au vent), vanné, essoré, lancé}
{en: dried (clothes in the wind), fanned, hurled, thrown}

§ vinturari/vinturare (vin-tu-rá-ri) sf vinturãri (vin-tu-rắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu si scoati cotsala dit grãni; atsea tsi s-fatsi cãndu s-usucã tsiva tu vimtu, soari i foc;
2: atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; azvinturari, azvãnturari, zvinturari, uscari, sicari, sufinari, frigãnari, spulbirari (di vimtu); hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri;
3: furtunã mari cu ploai i neauã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; spulbirari di neauã (di vimtu); furtunã, tufani, turin, nturinari, sindilii, chiameti, borã, nãvai
{ro: acţiunea de a (se) usca la vânt, de a (se) zvânta; de a se repezi, uscare, avăntare, repezire; viscol, vijelie, catastrofă}
{fr: action de sécher (au vent), de vanner, d’essorer, de (se) lancer; orage, tempête, catastrophe}
{en: action of drying (clothes in the wind), of fanning, of hurling oneself; storm, blizzard, catastrophy}
ex: mizi pi searã ahiurhi vinturarea a sicarãljei cã nu-avea vimtu

§ vinturatic (vin-tu-rá-ticŭ) adg vinturaticã (vin-tu-rá-ti-cã), vinturatits (vin-tu-rá-titsĭ), vinturatitsi/vinturatitse (vin-tu-rá-ti-tsi) – (om) tsi easti alipidat; harea tsi-l fatsi un om s-hibã alipidat; vinturits, ljishuratic, ljishurashcu; tsi lu-arãseashti s-hulãndãreascã, s-alagã prit lumi; vinturits, andornic
{ro: aventurier}
{fr: aventurier}
{en: adven-turer}
ex: aushi fãrã s-lji yinã mintea, vinturatic armasi

§ vinturits (vin-tu-rítsŭ) adg vinturitsã (vin-tu-rí-tsã), vinturits (vin-tu-rítsĭ), vinturitsi/vinturitse (vin-tu-rí-tsi) – (unã cu vinturatic)

§ zvintur (zvín-tur) (mi) vb I zvinturai (zvin-tu-ráĭ), zvinturam (zvin-tu-rámŭ), zvinturatã (zvin-tu-rá-tã), zvinturari/zvinturare (zvin-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)
ex: zvinturã flambura; zvinturai sazmili

§ zvinturedz (zvin-tu-rédzŭ) (mi) vb I zvinturai (zvin-tu-ráĭ), zvinturam (zvin-tu-rámŭ), zvinturatã (zvin-tu-rá-tã), zvinturari/zvinturare (zvin-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)
ex: seavirli u zvinturã (spulbirã) neaua

§ zvinturat1 (zvin-tu-rátŭ) adg zvinturatã (zvin-tu-rá-tã), zvinturats (zvin-tu-rátsĭ), zvinturati/zvinturate (zvin-tu-rá-ti) – (unã cu vinturat)

§ zvinturari/zvinturare (zvin-tu-rá-ri) sf zvinturãri (zvin-tu-rắrĭ) – (unã cu vinturari)
ex: zvinturãri (spulbirãri) di neauã

§ zvinturat2 (zvin-tu-rátŭ) adg zvinturatã (zvin-tu-rá-tã), zvinturats (zvin-tu-rátsĭ), zvinturati/zvinturate (zvin-tu-rá-ti) – (unã cu vinturatic)
ex: tuts ficiorlji-lj suntu zvinturats

§ dizvimturat (diz-vim-tu-rátŭ) adg dizvimturatã (diz-vim-tu-rá-tã), dizvimturats (diz-vim-tu-rátsĭ), dizvimturati/dizvimturate (diz-vim-tu-rá-ti) – (unã cu vinturatic)

§ azvimtur (az-vím-tur) (mi) vb I azvim-turai (az-vim-tu-ráĭ), azvimturam (az-vim-tu-rámŭ), azvimturatã (az-vim-tu-rá-tã), azvimturari/azvimturare (az-vim-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)
ex: azvimturats-lu (spulbirats-lu) grãnlu; s-azvimturã (s-hiumusi, sh-lo vimtu) cu-agunjii; ca nã turbatã, s-azvimturã (s-hiumusi) Dzãna-din-Vali la cãsistrã

§ azvimturat1 (az-vim-tu-rátŭ) adg azvimturatã (az-vim-tu-rá-tã), azvimturats (az-vim-tu-rátsĭ), azvimturati/azvimturate (az-vim-tu-rá-ti) – (unã cu vinturat)
ex: pãndzã azvimturatã; fudzea dupã frats s-lj-agiungã ca ploaea azvimturatã! (spulbiratã di vimtu)

§ azvimturari/az-vimturare (az-vim-tu-rá-ri) sf azvimturãri (az-vim-tu-rắrĭ) – (unã cu vinturari)
ex: azvimturarea a stranjilor; giuneasca-lj azvimturari

§ azvimturat2 (az-vim-tu-rátŭ) adg azvimturatã (az-vim-tu-rá-tã), azvimturats (az-vim-tu-rátsĭ), azvimturati/az-vimturate (az-vim-tu-rá-ti) – (unã cu vinturatic)
ex: tiniri azvimturats (andornits)

§ azvintur (az-vín-tur) (mi) vb I azvinturai (az-vin-tu-ráĭ), azvinturam (az-vin-tu-rámŭ), azvin-turatã (az-vin-tu-rá-tã), azvinturari/azvinturare (az-vin-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)

§ azvinturat (az-vin-tu-rátŭ) adg azvinturatã (az-vin-tu-rá-tã), azvinturats (az-vin-tu-rátsĭ), azvinturati/azvin-turate (az-vin-tu-rá-ti) – (unã cu vinturat)

§ azvinturari/az-vinturare (az-vin-tu-rá-ri) sf azvinturãri (az-vin-tu-rắrĭ) – (unã cu vinturari)

§ azvãntur (az-vắn-tur) (mi) vb I azvãnturai (az-vãn-tu-ráĭ), azvãnturam (az-vãn-tu-rámŭ), azvãnturatã (az-vãn-tu-rá-tã), azvãnturari/azvãnturare (az-vãn-tu-rá-ri) – (unã cu vintur)

§ azvãnturat (az-vãn-tu-rátŭ) adg azvãnturatã (az-vãn-tu-rá-tã), azvãnturats (az-vãn-tu-rátsĭ), azvãnturati/azvãnturate (az-vãn-tu-rá-ti) – (unã cu vinturat)

§ azvãnturari/azvãnturare (az-vãn-tu-rá-ri) sf azvãnturãri (az-vãn-tu-rắrĭ) – (unã cu vinturari)

§ zvintu (zvín-tu) (mi) vb I zvintai (zvin-táĭ), zvintam (zvin-támŭ), zvintatã (zvin-tá-tã), zvintari/zvintare (zvin-tá-ri) – (unã cu vintur)
ex: si zvintarã cãmeshli

§ zvintat (zvin-tátŭ) adg zvintatã (zvin-tá-tã), zvintats (zvin-tátsĭ), zvintati/zvintate (zvin-tá-ti) – (unã cu vinturat)

§ zvintari/zvintare (zvin-tá-ri) sf zvintãri (zvin-tắrĭ) – (unã cu vinturari)

§ zvinturatic (zvin-tu-rá-ticŭ) adg zvinturaticã (zvin-tu-rá-ti-cã), zvinturatits (zvin-tu-rá-titsĭ), zvinturatitsi/zvinturatitse (zvin-tu-rá-ti-tsi) – (unã cu vinturatic)
ex: zvinturaticlu nu undzeashti a omlui aush

§ vintin (vín-tin) (mi) vb IV vintinai (vin-ti-náĭ), vintinam (vin-ti-námŭ), vintinatã (vin-ti-ná-tã), vintinari/vintinare (vin-ti-ná-ri) – (trã planti) frãndzãli sh-lilicili ngãlbinescu (seacã di vimtu, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); sec, usuc, mãrãnghisescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, vishtijescu, etc.
{ro: (se) usca, seca, (se) ofili, veşteji}
{fr: sécher (au vent), faner, flétrir}
{en: dry (in the sun, wind), fade, wither}
ex: floarea s-vintinã (mãrãnghisi); di doi anj shi ncoa, lji s-ari vintinatã fatsa

§ vintinat (vin-ti-nátŭ) adg vintinatã (vin-ti-ná-tã), vintinats (vin-ti-nátsĭ), vintinati/vintinate (vin-ti-ná-ti) – (plantã) cu frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati di vimtu, di-arcoari, di soari, di seatsitã, etc.)
{ro: uscat, secat, ofilit, veştejit}
{fr: séché (au vent), fané, flétri}
{en: dried (in the sun, wind), faded, withered}
ex: mearili tsi mãcãm eara vintinati (mã-rãnghisiti)

§ vintinari/vintinare (vin-ti-ná-ri) sf vintinắri (vin-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã plantã vintineadzã; sicari, uscari, mãrãnghisiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, vishtijiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) usca, de a (se) ofili, de a seca, de a (se) veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de sécher, de faner, de flétrir}
{en: action of dryini, of fading, of withering}