|
binjisescu
binjisescu (bi-nji-sés-cu) (mi) vb IV binjisii (bi-nji-síĭ), binjiseam (bi-nji-seámŭ), binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisiri/binjisire (bi-nji-sí-ri) – mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; cãtãdixescu, saidisescu, sãldisescu
{ro: binevoi, catadixi, lua în seamă}
{fr: bien vouloir; daigner}
{en: condescend to; be willing to; deign to}
ex: nu s-binjiseashti (nu para va, nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi
§ binjisit (bi-nji-sítŭ) adg binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisits (bi-nji-sítsĭ), binjisiti/binjisite (bi-nji-sí-ti) – tsi-lj si featsi tsiva cu vreari; tsi easti loat di mãnear; cãtãdixit, saidisit, sãldisit
{ro: binevoit, catadixit, luat în seamă}
{fr: bien voulu; daigné}
{en: condescended to; been willing to; deigned to}
§ binjisi-ri/binjisire (bi-nji-sí-ri) sf binjisiri (bi-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-binjiseashti
{ro: acţiunea de a binevoi, de a catadixi, de a lua în seamă}
{fr: action de bien vouloir; de daigner}
{en: action of condescending to; of being willing to; of deigning to}
binjisiri/binjisire
binjisiri/binjisire (bi-nji-sí-ri) sf – vedz tu binjisescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: binjisescubinjisit
binjisit (bi-nji-sítŭ) adg – vedz tu binjisescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: binjisescu