DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

at1

at1 (átŭ) sm ats (átsĭ) –
1: cal;
2: cal mascur tsi nu fu ciucutit (dzigãrit, shutsãt); hat, areati; arãeati;
(expr: atslji s-bat shi tarlji pat = un stipseashti ma altu, fãrã stepsu, u pati)
{ro: cal; armăsar}
{fr: cheval; etalon}
{en: horse; stallion}
ex: tsintsi ats, binetslj-a lui; grambolu s-pari ca atlu (areatili) cu fãrnu; acumpãrai un at

§ hat (hátŭ) sm hats (hátsĭ) – (unã cu at1)
ex: eara ncãlar pi-un hat (areati) albu tsi mãca niori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

binec1

binec1 (bi-nécŭ) sm binets (bi-nétsĭ) – cal tsãnut shi nvitsat mash tra s-poartã oaminj cãvalã (ncãlar); cal di cãvalã; cal di binechi; binechi, cãvalã, timbilichi
{ro: cal de călărit}
{fr: cheval de selle; (cheval, mulet) propre à monter}
{en: saddle-horse}
ex: bineclu di cãvalã (calu di cãvalã); un taxidar cu bineclu-a lui; tsintsi ats, binetslj-a lui; nu pot s-lu dau sh-aestu, cã-i bineclu-a meu

§ binechi/bineche (bi-né-chi) sf binechi (bi-néchĭ) – pravdã (cal, mulã) tsãnutã trã purtari oaminjlji cãvalã
{ro: (cal sau catâr) de călărit}
{fr: cheval de selle; (cheval, mulet) propre à monter}
{en: saddle-horse; (horse or mule) for saddle}
ex: calu i mula va tsãnj binechi (di cãvalã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

biznat

biznat (biz-nátŭ) adg biznatã (biz-ná-tã), biznats (biz-nátsĭ), bizna-ti/biznate (biz-ná-ti) – hiintsã cari s-ari amintatã idyea oarã dit idyea dadã cu-una altã hiintsã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; dzeamin, ndzeamin, didimarcu
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: ficior biznat (dzeamin)

§ bliznac (bliz-nácŭ) adg bliznacã (bliz-ná-cã), bliznats (bliz-nátsĭ), bliznatsi/bliznatse (bliz-ná-tsi) (unã cu biznat)

§ binat (bi-nátŭ) adg binatã (bi-ná-tã), binats (bi-nátsĭ), binati/binate (bi-ná-ti) – (unã cu biznat)

§ binets (bi-nétsĭ) sm pl – (unã cu biznats)
ex: doilji suntu binets (dzeaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

galbin

galbin (gál-binŭ) adg galbinã (gál-bi-nã), galghinj (gál-ghinjĭ) shi galbinj (gál-binjĭ), galbini/galbine (gál-bi-ni) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-amalama icã limonea; (fig: galbin (tu fatsã, ca tseara, ca turta di tsearã) = multu galbin la fatsã, salbit, sãhnjisit, etc.)
{ro: galben; palid}
{fr: jaune; pâle}
{en: yellow; pale}
ex: arãdãtsina aestã fatsi nã floari galbinã ca shiboea; tsi ts-easti budza galbinã?; ocljilj lj-ai galghinj; ishi hiljlu di amirã, s-featsi ca turta di tsearã (multu galbin la fatsã); ngljitsats di fricã, galbinj (salbits) mãratslji ca tseara; hii galbin (eshti salbit la fatsã)

§ galbinã (gál-bi-nã) sf galbini/galbine (gál-bi-ni) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea tsi u-au); gãlbinushi, lirã, flurii, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstantinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen, pinesh
{ro: galben, liră, monedă de aur}
{fr: lire, ducat, monnaie d’or}
{en: gold coin}
ex: nu-avea tu pungã dicãt mash trei galbini (liri)

§ gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) sf gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu galbinã)

§ gãlbinjor (gãl-bi-njĭórŭ) adg gãlbinjoarã (gãl-bi-njĭŭá-rã), gãlbinjori (gãl-bi-njĭórĭ), gãlbinjoari/gãlbinjoare (gãl-bi-njĭŭá-ri) – hromã tsi da niheam pi galbin; tsi easti chindisit cu galbin; gãlbunj, gãlbinos (fig: gãlbinjor = salbit la fatsã
{ro: gălbinicios, gălbiniu}
{fr: jaunâtre, jaunet}
{en: yellowish}
ex: nã floari gãlbinjoarã (tsi da ca pi galbin)

§ gãlbunj (gãl-búnjĭŭ) adg gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji), gãlbunj (gãl-búnjĭ), gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji) – (unã cu gãlbinjor)
ex: yini ca gãlbunj

§ gãlbinos (gãl-bi-nósŭ) adg gãlbinoasã (gãl-bi-nŭá-sã), gãlbinosh (gãl-bi-nóshĭ), gãlbinoa-si/gãlbinoase (gãl-bi-nŭá-si) – (unã cu gãlbinjor)
ex: cu perlji gãlbinosh (arush, tsi da ca pi galbin); ari ficiorlji gãlbinosh (fig: galbinj, salbits la fatsã); easti gãlbinoasã (salbitã), nu sh-veadi sãnãtatea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn