Dictsiunar

binats

RO:gemeni … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30243>2014-05-14 22:31:01.732336 »

binat

binat (bi-nátŭ) adg – vedz tu biznat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: biznat

biznat (biz-nátŭ) adg biznatã (biz-ná-tã), biznats (biz-nátsĭ), bizna-ti/biznate (biz-ná-ti) – hiintsã cari s-ari amintatã idyea oarã dit idyea dadã cu-una altã hiintsã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; dzeamin, ndzeamin, didimarcu
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: ficior biznat (dzeamin)

§ bliznac (bliz-nácŭ) adg bliznacã (bliz-ná-cã), bliznats (bliz-nátsĭ), bliznatsi/bliznatse (bliz-ná-tsi) (unã cu biznat)

§ binat (bi-nátŭ) adg binatã (bi-ná-tã), binats (bi-nátsĭ), binati/binate (bi-ná-ti) – (unã cu biznat)

§ binets (bi-nétsĭ) sm pl – (unã cu biznats)
ex: doilji suntu binets (dzeaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

habin1

habin1 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu; tsi scadi shi s-fatsi ma peagalea, ma peanarga; cãldishor, hamin, dihamin, dihanj, hljo, hljushcu
{ro: călduţ, temperat}
{fr: tiède, tempéré}
{en: lukewarm, tepid, tempered}
ex: apa easti habinã (nu para caldã); un hir di apã habinã (cãldishoarã); l-primnam habin (ma peagalea)

§ hamin (há-minŭ) adg (há-mi-nã), haminj (há-minjĭ), hamini/hamine (há-mi-ni) – (unã cu habin1)
ex: apa easti haminã (nu easti multu caldã), pots s-tsãnj cicioarili

§ dihamin (di-há-minŭ) adg (di-há-mi-nã), dihaminj (di-há-minjĭ), dihami-ni/dihamine (di-há-mi-ni) – (unã cu habin1)

§ dihanj (di-hánjĭŭ) adg dihanji/dihanje (di-há-nji), dihanj(?) (di-hánjĭ), dihanji/di-hanje(?) (di-há-nji) – (unã cu habin1)

§ habinedz (ha-bi-nédzŭ) vb I habinai (ha-bi-náĭ), habinam (ha-bi-námŭ), habinatã (ha-bi-ná-tã), habinari/habinare (ha-bi-ná-ri) – lu ngãldzãscu putsãn, ahãt cãt s-hibã habin; ãl fac s-hibã ma putsãn caldu (habin); lu-adar si scadã, s-agãleascã, si s-facã (si s-minã) ma peagalea; hãminedz, habinescu, hãminescu, agãlescu
{ro: tempera, încălzi puţin}
{fr: tempérer}
{en: warm a little, temper}
ex: nu pots s-lu habinedz

§ habinat (ha-bi-nátŭ) adg habinatã (ha-bi-ná-tã), habinats (ha-bi-nátsĭ), habinati/habinati (ha-bi-ná-ti) – tsi s-featsi s-hibã hamin (niheamã caldu); tsi ari scãdzutã, agãlitã; hãminat, habinit, hãminit, agãlit
{ro: temperat, încălzit puţin}
{fr: tempéré}
{en: warmed a little, tempered}

§ habinari (ha-bi-ná-ri) sf habinãri (ha-bi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ncãldzashti i agãleashti niheamã un lucru; hãminari, habiniri, hãminiri, agãliri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

habinat

habinat (ha-bi-nátŭ) adg – vedz tu habin1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: habin1

sufrãmtseauã

sufrãmtseauã (su-frãm-tseá-ŭã) sf sufrãmtseali/sufrãmtseale (su-frãm-tseá-li) – perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); dzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã;
(expr: sufrãmtseali mbinati = sufrãmtseali ligati unã di-altã)
{ro: sprânceană}
{fr: cil, sourcils}
{en: eyebrow}
ex: nj-arshu ti dauãli sufrãmtseali

§ sufrãntseauã (su-frãn-tseá-ŭã) sf sufrãntseali/sufrãntseale (su-frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: avea nã sufrãntseauã lai sh-mari; scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã!; soare, sufrãntseali
(expr: mushate!), agiutã-nj nãheamã, cã nu pot s-mi scol

§ sufrãndzeauã (su-frãn-dzeá-ŭã) sf sufrãn-dzeali/sufrãndzeale (su-frãn-dzeá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sufrãndzeanã (su-frãn-dzeá-nã) sf sufrãndzeani/sufrãndzeane (su-frãn-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sprindzeanã (sprin-dzeá-nã) sf sprindzeani/sprindzeane (sprin-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãmtseauã (sfrãm-tseá-ŭã) sf sfrãmtsea-li/sfrãmtseale (sfrãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãntseauã (sfrãn-tseá-ŭã) sf sfrãntseali/sfrãntseale (sfrãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ frãmtseauã (frãm-tseá-ŭã) sf frãmtseali/frãmtseale (frãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: mutã frãmtsealili nsus; pri frãmtseaua-lj di gãitani; cu frãmtseaua ca cundiljlju; oclji niurosh sum frãmtsealili mãri

§ frãntseauã (frãn-tseá-ŭã) sf frãntseali/frãntseale (frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: vedz frãntseaua-nj misticatã; mori, frãntseali cundiljati

§ nsufrãnsescu (nsu-frãn-sés-cu) (mi) vb IV nsufrãnsii (nsu-frãn-síĭ), nsufrãnseam (nsu-frãn-seámŭ), nsufrãnsitã (nsu-frãn-sí-tã), nsufrãnsiri/nsufrãnsire (nsu-frãn-sí-ri) – nj-fac sufrãntsealili cu bueauã lai; nji ncundiljedz sufrãmtseauã; sufrãnsescu, nsufrusescu, sufrusescu

{ro: înegri sprâncenile}
{fr: noircir les cil ou les sourcils}
{en: paint eyebrows with black}
ex: sh-sufrãnsirã shi si ndreapsirã la hãmami

§ nsufrãnsit (nsu-frãn-sítŭ) adg nsufrãnsitã (nsu-frãn-sí-tã), nsufrãnsits (nsu-frãn-sítsĭ), nsufrãnsiti/nsufrãnsite (nsu-frãn-sí-ti) – tsi ari sufrãntsealili lãiti cu bueauã; nsufrãnsit, sufrusit, sufrusit
{ro: înegrit (sprâncene)}
{fr: noircies (cils ou sourcils)}
{en: painted (eyebrows)}
ex: vinji cu sufrãnsiti sfrãntseali

§ nsufrãnsiri/nsufrãnsire (nsu-frãn-sí-ri) sf nsufrãnsiri (nsu-frãn-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi-sh buiseashti cu lai sufrãntsealili; nsufrãnsiri, sufrusiri, sufrusiri
{ro: acţiunea de a înegri sprâncenile}
{fr: action de noircir les cil ou les sourcils}
{en: action of painting eyebrows with black}

§ sufrãnsescu (su-frãn-sés-cu) (mi) vb IV sufrãnsii (su-frãn-síĭ), sufrãnseam (su-frãn-seámŭ), sufrãnsitã (su-frãn-sí-tã), sufrãnsiri/sufrãnsire (su-frãn-sí-ri) – (unã cu nsufrãnsescu)

§ sufrãnsit (su-frãn-sítŭ) adg sufrãnsitã (su-frãn-sí-tã), sufrãnsits (su-frãn-sítsĭ), sufrãnsi-ti/sufrãnsite (su-frãn-sí-ti) – (unã cu nsufrãnsit)

§ sufrãnsi-ri/sufrãnsire (su-frãn-sí-ri) sf sufrãnsiri (su-frãn-sírĭ) – (unã cu nsufrãnsiri)

§ nsufrusescu2 (nsu-fru-sés-cu) (mi) vb IV nsufrusii (nsu-fru-síĭ), nsufruseam (nsu-fru-seámŭ), nsufrusitã (nsu-fru-sí-tã), nsufrusiri/nsufrusire (nsu-fru-sí-ri) – (unã cu nsufrãnsescu)
ex: si nsufrusirã (sh-cundiljarã sufrãntsealili) tri numta-a frati-sui

§ nsufrusit2 (nsu-fru-sítŭ) adg nsufrusitã (nsu-fru-sí-tã), nsufrusits (nsu-fru-sítsĭ), nsufrusiti/nsufrusite (nsu-fru-sí-ti) – (unã cu nsufrãnsit)

§ nsufrusiri2/nsufrusire (nsu-fru-sí-ri) sf nsufrusiri (nsu-fru-sírĭ) – (unã cu nsufrãnsiri)

§ sufrusescu2 (su-fru-sés-cu) (mi) vb IV sufrusii (su-fru-síĭ), sufruseam (su-fru-seámŭ), sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusi-ri/sufrusire (su-fru-sí-ri) – (unã cu nsufrãnsescu)

§ sufrusit2 (su-fru-sítŭ) adg sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusits (su-fru-sítsĭ), sufrusiti/sufrusite (su-fru-sí-ti) – (unã cu nsufrãnsit)
ex: avea sufrãntsealili lãi sh-mãri, canda eara sufrusiti (ncundiljati)

§ sufrusiri2/sufrusire (su-fru-sí-ri) sf sufrusiri (su-fru-sírĭ) – (unã cu nsufrãnsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn