DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

biznat

biznat (biz-nátŭ) adg biznatã (biz-ná-tã), biznats (biz-nátsĭ), bizna-ti/biznate (biz-ná-ti) – hiintsã cari s-ari amintatã idyea oarã dit idyea dadã cu-una altã hiintsã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; dzeamin, ndzeamin, didimarcu
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: ficior biznat (dzeamin)

§ bliznac (bliz-nácŭ) adg bliznacã (bliz-ná-cã), bliznats (bliz-nátsĭ), bliznatsi/bliznatse (bliz-ná-tsi) (unã cu biznat)

§ binat (bi-nátŭ) adg binatã (bi-ná-tã), binats (bi-nátsĭ), binati/binate (bi-ná-ti) – (unã cu biznat)

§ binets (bi-nétsĭ) sm pl – (unã cu biznats)
ex: doilji suntu binets (dzeaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

habin1

habin1 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu; tsi scadi shi s-fatsi ma peagalea, ma peanarga; cãldishor, hamin, dihamin, dihanj, hljo, hljushcu
{ro: călduţ, temperat}
{fr: tiède, tempéré}
{en: lukewarm, tepid, tempered}
ex: apa easti habinã (nu para caldã); un hir di apã habinã (cãldishoarã); l-primnam habin (ma peagalea)

§ hamin (há-minŭ) adg (há-mi-nã), haminj (há-minjĭ), hamini/hamine (há-mi-ni) – (unã cu habin1)
ex: apa easti haminã (nu easti multu caldã), pots s-tsãnj cicioarili

§ dihamin (di-há-minŭ) adg (di-há-mi-nã), dihaminj (di-há-minjĭ), dihami-ni/dihamine (di-há-mi-ni) – (unã cu habin1)

§ dihanj (di-hánjĭŭ) adg dihanji/dihanje (di-há-nji), dihanj(?) (di-hánjĭ), dihanji/di-hanje(?) (di-há-nji) – (unã cu habin1)

§ habinedz (ha-bi-nédzŭ) vb I habinai (ha-bi-náĭ), habinam (ha-bi-námŭ), habinatã (ha-bi-ná-tã), habinari/habinare (ha-bi-ná-ri) – lu ngãldzãscu putsãn, ahãt cãt s-hibã habin; ãl fac s-hibã ma putsãn caldu (habin); lu-adar si scadã, s-agãleascã, si s-facã (si s-minã) ma peagalea; hãminedz, habinescu, hãminescu, agãlescu
{ro: tempera, încălzi puţin}
{fr: tempérer}
{en: warm a little, temper}
ex: nu pots s-lu habinedz

§ habinat (ha-bi-nátŭ) adg habinatã (ha-bi-ná-tã), habinats (ha-bi-nátsĭ), habinati/habinati (ha-bi-ná-ti) – tsi s-featsi s-hibã hamin (niheamã caldu); tsi ari scãdzutã, agãlitã; hãminat, habinit, hãminit, agãlit
{ro: temperat, încălzit puţin}
{fr: tempéré}
{en: warmed a little, tempered}

§ habinari (ha-bi-ná-ri) sf habinãri (ha-bi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ncãldzashti i agãleashti niheamã un lucru; hãminari, habiniri, hãminiri, agãliri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrãmtseauã

sufrãmtseauã (su-frãm-tseá-ŭã) sf sufrãmtseali/sufrãmtseale (su-frãm-tseá-li) – perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); dzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã;
(expr: sufrãmtseali mbinati = sufrãmtseali ligati unã di-altã)
{ro: sprânceană}
{fr: cil, sourcils}
{en: eyebrow}
ex: nj-arshu ti dauãli sufrãmtseali

§ sufrãntseauã (su-frãn-tseá-ŭã) sf sufrãntseali/sufrãntseale (su-frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: avea nã sufrãntseauã lai sh-mari; scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã!; soare, sufrãntseali
(expr: mushate!), agiutã-nj nãheamã, cã nu pot s-mi scol

§ sufrãndzeauã (su-frãn-dzeá-ŭã) sf sufrãn-dzeali/sufrãndzeale (su-frãn-dzeá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sufrãndzeanã (su-frãn-dzeá-nã) sf sufrãndzeani/sufrãndzeane (su-frãn-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sprindzeanã (sprin-dzeá-nã) sf sprindzeani/sprindzeane (sprin-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãmtseauã (sfrãm-tseá-ŭã) sf sfrãmtsea-li/sfrãmtseale (sfrãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãntseauã (sfrãn-tseá-ŭã) sf sfrãntseali/sfrãntseale (sfrãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ frãmtseauã (frãm-tseá-ŭã) sf frãmtseali/frãmtseale (frãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: mutã frãmtsealili nsus; pri frãmtseaua-lj di gãitani; cu frãmtseaua ca cundiljlju; oclji niurosh sum frãmtsealili mãri

§ frãntseauã (frãn-tseá-ŭã) sf frãntseali/frãntseale (frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: vedz frãntseaua-nj misticatã; mori, frãntseali cundiljati

§ nsufrãnsescu (nsu-frãn-sés-cu) (mi) vb IV nsufrãnsii (nsu-frãn-síĭ), nsufrãnseam (nsu-frãn-seámŭ), nsufrãnsitã (nsu-frãn-sí-tã), nsufrãnsiri/nsufrãnsire (nsu-frãn-sí-ri) – nj-fac sufrãntsealili cu bueauã lai; nji ncundiljedz sufrãmtseauã; sufrãnsescu, nsufrusescu, sufrusescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn