|
|
binai/binae
binai/binae (bi-ná-i) sf binãi (bi-nắĭ) – binã, acareti, adãrãmintu, casã
{ro: bina, construcţie}
{fr: construction}
{en: building}
ex: bãgarã timeljlu a binailjei (adãrãmintului); binaea (acaretea, casa) easti vãrtoasã
§ binã (bi-nắ) sm binadz (bi-nádzĭ) – (unã cu binai)
ex: featsi un mari binã (anãltsã unã casã, adãrãmintu mari)
acareti/acarete
acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani
adar
adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)
§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)
§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
ahiroanã
ahiroanã (a-hi-rŭá-nã) sf ahironj (a-hi-rónjĭ) – unã binai njicã, ca unã soi di cushari, anãltsatã ningã casã i ligatã di casã, faptã maxus trã tsãneari lucri (biricheti, misur, grãn, palji, etc.)
{ro: şură}
{fr: pailler}
{en: shed}
ahuri/ahure
ahuri/ahure (a-hú-ri) sf ahuri (a-húrĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; damã, patos, pleantsã, plentsã, staulã;
(expr: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva)
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: aclo tu ahuri suntu prãvdzãli; mash tu unã ahuri un cal mãca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleagã un cal; calu bun s-vindi dit ahuri
analtu1
analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu
§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit
§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)
§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu
§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;
arãvulsescu
arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)
§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}
§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}
§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)
§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)
§ aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) sf aruvulsiri (a-ru-vul-sírĭ) – (unã cu arãvulsiri)
argãstir
argãstir (ar-ghãs-tírŭ) sn argãstiri/argãstire (ar-ghãs-tí-ri) – casã (binai, ducheani, etc.) iu s-vindu multi soi di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; duganã, dugani, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii, bãcãlichi
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, magasin}
{en: store, grocery store}
§ argãstiryear (ar-ghãs-tir-yĭárŭ) sm argãstiryeari (ar-ghãs-tir-yĭárĭ) – omlu tsi tsãni un argãstir i cari vindi lucri dit argãstir; mãgãzãtor, bãcal, bãcãlã, mã-gãzar, mãgãjar
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}
arhitectu
arhitectu (ar-hi-téc-tu) sm arhitectsã (ar-hi-téc-tsã) – om tsi s-ari dusã la sculii analti sh-ari nvitsatã mãsturilja di-anãltsari binãi (casi, biserits, pãlãts, puntsã, etc.)
{ro: arhitect}
{fr: architecte}
{en: architect}
astãsescu
astãsescu (as-tã-sés-cu) vb IV astãsii (as-tã-síĭ), astãseam (as-tã-seámŭ), astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) – curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadzã cum lipseashti; analtsu sh-u ndreg unã binai (casã, cãlivã, mas, etc.); stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, etc.
{ro: fixa, instala, construi}
{fr: monter, installer, dresser, élever}
{en: fix, set up, erect, raise}
ex: astãsirã (stãlãirã, anãltsarã) sum cirdachi unã drãmbalã
§ astãsit (as-tã-sítŭ) adg astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsits (as-tã-sítsĭ), astãsiti/astãsite (as-tã-sí-ti) – tsi easti curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadzã cum lipseashti; (casã, cãlivã, mas, etc.) tsi easti anãltsat (sculat, mutat, etc.) shi ndreptu; stãsit, stisit, stãlãit, anãltsat, sculat, etc.
{ro: fixat, instalat, construit}
{fr: monté, installé, dressé, élevé}
{en: fixed, set up, erected, raised}
ex: sh-avea maslu astãsit (adrat, anãltsat) tu cãmpu
§ astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) sf astãsiri (as-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astãseashti tsiva; stãsiri, stisiri, stãlãiri, anãltsari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a fixa, de a instala, de a construi; fixare, instalare, construire}
{fr: action de monter, d’installer, de dresser, d’élever}
{en: action of fixing, of setting up, of erecting, of raising}
ex: mãni arhiusim astãsirea (ndridzearea, anãltsarea) a cãlivãljei
§ stãsescu (stã-sés-cu) (mi) vb IV stãsii (stã-síĭ), stãseam (stã-seámŭ), stãsitã (stã-sí-tã), stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) – (unã cu astãsescu)
§ stãsit (stã-sítŭ) adg stãsitã (stã-sí-tã), stãsits (stã-sítsĭ), stãsiti/stãsite (stã-sí-ti) – (unã cu astãsit)
§ stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) sf stãsiri (stã-sírĭ) – (unã cu astãsiri)
§ stisescu (sti-sés-cu) (mi) vb IV stisii (sti-síĭ), stiseam (sti-seámŭ), stisitã (sti-sí-tã), stisiri/stisire (sti-sí-ri) – (unã cu astãsescu)
bãrnã1
bãrnã1 (bắr-nã) sf bãrni/bãrne (bắr-ni) – cumatã lungã di lemnu (di vãrã 2-3 metri), tãljatã shi ndreaptã dit truplu-a unui arburi, cu cari s-analtsã stizmi di-adãrãminti (binãi, casi, etc.); brãnã
{ro: bârnă}
{fr: poutre}
{en: beam}
ex: cu multi bãrni easti-adratã aestã casã
§ brãnã (brắ-nã) sf brãni/brãne (brắ-ni) – (unã cu bãrnã)