DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catoyi/catoye

catoyi/catoye (ca-tó-yi) sf catoyi (ca-tóyĭ) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}

§ catoi/catoe (ca-tó-i) sf catoi (ca-tóĭ) – (unã cu catoyi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

izbã

izbã (íz-bã) sf izbi/izbe (íz-bi) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: tu izbã nu-aveai loc iu s-shedz; shidea tu-unã casã cu izbã; s-ascumsi tu izbã; avea izba mplinã di lugurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleamitsã

pleamitsã (pleá-mi-tsã) sf pleamitsã (pleá-mi-tsã) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); pleamnitsã, pleavnitsã, pimnitsã, bimtsã, catoyi, catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, zimnic; (fig: pleamitsã = hapsi, di-aradã sum loc; budrumi, pudrumi)
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: casã cu pleamitsã; s-u ncljidets tu pleamitsã (fig: budrumi)

§ pleamnitsã (pleám-ni-tsã) sf pleamnitsã (pleám-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: casã cu pleamitsã (catoyi); avea bãgatã multi cheri di earbã tu pleamnitsã (izbã)

§ pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) sf pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)

§ pimnitsã (pím-ni-tsã) sf pimnitsã (pím-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: un puts dit pimnitsã (izbã)

§ bimtsã (bím-tsã) sf bimtsã (bím-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: cãshcãvalu, yinlu sh-lãpturli s-tsãn tu bimtsã (izbã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pudrumi/pudrume

pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)

§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsilar

tsilar (tsi-lárŭ) sn tsilari/tsilare (tsi-lá-ri) – udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.) iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic; bãdrumi, pudrumi
{ro: celar, beci}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}
ex: tsilarlu-atsel marli; vimtul pitrundi ca n tsilar; tu tsilar tsãnem tuti zaireili trã earnã; veara tu tsilar easti avrã, earna, caldu; aestu-l dutsea barberlu tu tsilar shi aclo sh-alãsa oasili; bãgã di li ngrupã tu tsilar; ashteaptã s-lu-aduc, cã lu-am ãn tsilar; mi ducu-n tsilar, s-adar tsiva mãcari; alaga-alaga nãsã, prit glãvãnii, intrã n tsilar

§ tsilãrush (tsi-lã-rúshĭŭ) sn tsilãrushi/tsilãrushe (tsi-lã-rú-shi) – tsilar ma njic
{ro: celar mai mic}
{fr: petit cellier}
{en: small cellar}

§ tsãlar (tsã-lárŭ) sn tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ncljidi tsãlarlu

§ tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) sf tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ti-ascumsesh tru tsãlari (izbã)

§ chilar (chi-lárŭ) sn chilari/chilare (chi-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: shideam tu casã cu chilar

§ chilargi (chi-lar-gí) sm chilargeadz (chi-lar-gĭádzĭ) – omlu tsi ari vrundida-a chilarlui
{ro: chelar}
{fr: cellerier}
{en: cellar caretaker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zimnic

zimnic (zim-nícŭ) sn zimnitsi/zimnitse (zim-ní-tsi) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã
{ro: pivniţă}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã