|
|
arãdãtsinã
arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã
§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu
§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer
§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)
arãzgã
arãzgã (a-rắz-gã) sf pl(?) – loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: origine}
{fr: origine}
{en: origin}
§ rãzgã (rắz-gã) sf pl(?) – (unã cu arãzgã)
ex: di altã rãzgã (arãdãtsinã, vinã) easti vurgãramea
§ arãzgãnã (a-rãz-gã-nắ) sm arãzgãnadz (a-rãz-gã-nádzĭ) – semnu alãsat di cariva i di tsiva, cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc; semnu, urmã, ulmã, dãrã, tor, tragã; arãdãtsinã, arãzgã
{ro: urmă}
{fr: trace, racine}
{en: trace, mark, footprint}
ex: arãzgãnã (urmã) s-nu-armãnã; dupã vina (arãzga, arãdãtsina) shi arãzgãnãlu (urma, arãdãtsina) a catiunui
armãn1
armãn1 (ar-mắnŭ) sm, sf, adg armãnã (ar-mắ-nã), armãnj (ar-mãnjĭ), armãni/armãne (ar-mắ-ni) – bãrbat (muljari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcanj (shi dipuni dit dauãli populi, atsel machidunescul sh-atsel roman, dupã tsi Machidunia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã); arãmãn, rumãn, rãmãn, vlah
{ro: aromân}
{fr: aroumain}
{en: Aromanian}
ex: armãnlu sh-oarfãn s-hibã tut pri celnic va sh-u-aducã; armãnlu ncãlar, i vai doarmã, i vai cãntã; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; armãnlu, pãni cu cash, cãndu vai cadã di somnu vai tragã mãnã; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; s-easã-armãnjlji nsus tu munts, cu armãnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, fug armãnjlji nsus tu munts; jalea-a cãnjlor, jalea-a-armãnjlor; fudzi haraua di la-armãnj; pãdurli plãng jiliti, s-dirinã lailj-armãnj; Doamne tsi lãets au faptã di armãnjlj-ahãti-au traptã?; noi, armãnjlji, nu murim acasã; armãnlu tu cãshuri ca capra tu creacuri; armãnlu tu munts easti ca amarea isihã
§ arãmãn1 (a-rã-mắnŭ) sm, sf, adg arãmãnã (a-rã-mắ-nã), arãmãnj (a-rã-mãnjĭ), arãmãni/arãmãne (a-rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
§ rãmãn (rã-mắnŭ) sm, sf, adg rãmãnã (rã-mắ-nã), rãmãnj (rã-mãnjĭ), rãmãni/rãmãne (rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
ex: trã unã rãmãnã mi bãgam shi baci la stãnã; ashi agiumsi feata di rãmãnj vãsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rãmãnj; di anda eara rãmãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc!
§ armãnami/armãname (ar-mã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di-armãnj; ntreaga farã armãneascã; armãnimi, armãnilji, armãniu, rãmãnimi, rãmãnii, rumãniu
{ro: aromânime}
{fr: l’ensemble des aroumains, nombres d’aroumains}
{en: large number (multitude, crowd) of Aromanians}
ex: iu eshti armãname?; tru-armãnami sots nu-avea; tritsea armãnamea bair; aoa cãdzum tu armãnami (namisa di-armãnj)
§ armãnimi/ar-mãnime (ar-mã-ní-mi) sf fãrã pl – (unã cu armãnami)
dãmarã
dãmarã (dã-má-rã) sf dãmãri (dã-mắrĭ) – soi, ratsã, arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: rasă, specie, origine}
{fr: race, espèce, parage}
{en: race, species, descent}
ex: oili di dãmarã (ratsã bunã); easti di dãmarã (soi, arãzgã, ratsã) ghifteascã
§ dãmãzlãchi (dã-mãz-lắ-chi) sf dãmãzlãchi (dã-mãz-lắchĭ) – (pravdã) di dãmarã bunã (multi ori tsãnutã maxus tra s-featã prãvdzã buni); njitslji tsi-lj fatsi un pãrinti; dãmarã, dumuzlãchi
{ro: prăsilă, progenitură}
{fr: reproduction, progéniture}
{en: offspring, progeny}
ex: vãts shi eapi ti dãmãzlãchi (tsãnuti tra s-featã prãvdzã di dãmarã bunã)
§ dumuzlãchi (du-muz-lắ-chi) sf dumuzlãchi (du-muz-lắchĭ) – (unã cu dãmãzlãchi)
ex: cãnili easti di bunã dumuzlãchi (dãmarã)
§ dãmãrlãtcu (dã-mãr-lắt-cu) adg dãmãrlãtcã (dã-mãr-lắt-cã), dãmãrlãttsi (dã-mãr-lắt-tsi), dãmãrlãttsi/dãmãrlãttse (dã-mãr-lắt-tsi) – tsi easti di dãmarã bunã (arãzgã, ratsã, simintsã, soi, etc.); suilãtcu
{ro: de rasă (bună)}
{fr: de bonne race}
{en: of good stock, breed}
ex: cãpri dãmãrlãttsi (di bunã soi)
lãgamã
lãgamã (lã-gá-mã) sf pl(?) – bunã dãmarã (soi, ratsã, arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã; arãdãtsinã, ariditsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã)
{ro: origine bună}
{fr: origine, naissance, bonne maison}
{en: good origin}
ex: va lj-aflu mini, cu putsãnã zahmeti, lãgamea (dãmara); easti featã di lãgami (soi, fumealji bunã; di ugeachi)
matcã
matcã (mát-cã) sf mattsi/mattse(?) (mát-tsi) –
1: izvurlu di iu nchiseashti apa-a unui arãu s-curã; cupanja-a arãului tu partea-a lui di ma nghios di izvur; vitil; (fig: matcã = (i) soea (arãdãtsina, dãmara) dit cari dipuni cariva; arãzgã, vinã, sirtã, bimã, arãdãtsinã; (ii) mitrã; parti dit truplu-a muljariljei iu s-amintã shi creashti natlu, chirolu tsi lu-ari ninga tu pãnticã)
2: alghina (ma mari, vasilsa) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; muma-a alghinjlor; vasilsa-a alghinjlor)
{ro: matcă, regina albinelor}
{fr: lit, source de rivière; abeille mère}
{en: river bed, source; bee queen}
ex: cara nu easi matca (vasilsa) afoarã, ni stuplu di alghini nu cutidza s-easã
sirtã
sirtã (sír-tã) sf sirti/sirte (sír-ti) – loclu di-iu s-tradzi (di iu nchi-seashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: origine, provenienţă}
{fr: origine, provenance}
{en: origin, provenance}
soi/soe
soi/soe (só-i) sf soi (sóĭ) shi soiuri (só-ĭurĭ) –
1: turlii, luyii, sorti, sortã; cishiti, mostrã, iurnecã, urnechi, paradigmã;
2: ratsã, dãmarã; arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã;
3: oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, fisi;
(expr:
1: avem soi-soi (di lucri) = avem multi soiuri (di lucri); avem (lucri) di tuti soiurli;
2: escu di soi = escu suilãtcu, di fumealji bunã, di dãmarã bunã)
{ro: fel, soi; origine; rudenie}
{fr: sorte, espèce; naissance, origin; parents, proches, parage}
{en: sort, kind; race, origin; relatives, (line of) descendants}
ex: am multi soiuri (turlii) di lilici; pulj di tuti soili (turliili); cãntã cãntits soi di soi (turlii-turlii); measa s-ashtirnea cu soi-soi
(expr: multi soiuri, turlii) di mãcãri; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; multi ori suntu tu lumi nã soi (unã luyii); nu shtii tsi soi (tsi turlii) di om linãvos easti; nu featsi altã soi (turlii); sh-ari soi (fumealji); si ntribari soea-a mea; hiu soi cu nãs; vidzu sh-amirãlu cã nu s-fatsi altã soi; nu ti ntreb, vitsine, tsi soi di lucru easti aestu?; ficior di prit cãljuri, vai dzãts, nã soi di cupilci; vidzãndalui cu tsi soi di om avea s-facã; easti cal di soi
(expr: di dãmarã, ratsã, arãdãtsinã bunã); nã lom dupã aveari di n-asparsim soea
(expr: ratsa, dãmara bunã tsi u-aveam); soea tutã sh-lu jilirã; intrã tu soi
(expr: tu ratsã, dãmarã bunã); cãtusha tsi-i cãtushi, sh-nãsã di soi (di dãmarã bunã) lipseashti s-hibã; mi ljirtai cu pãrintsã, cu soi (oaminj dit idyea fumealji), cu oaspits; ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi (palju-fumealji) hii; va lji ntreabã pãrintsãlj shi soea-lj (fumealja-lj); hiljlu di-amirã s-isusi, cacum lj-eara arada shi soea; nãs mutrea omlu, nu soea (fumealja,dãmara) a omlui; njilj di tiniri, unu sh-un, gionj aleptsã, di soi mari (di fumealji bunã); s-u-avinj soea pãn tu noauãli brãni; soea la soi va s-arucã; soea la soi s-dutsi; sh-arnisi tutã soea
§ suilãtcu (suĭ-lắt-cu) adg suilãtcã (suĭ-lắt-cã), suilãttsi (suĭ-lắt-tsi), suilãttsi/suilãttse (suĭ-lắt-tsi) – tsi easti di bunã soi (dãmarã, arãzgã, ratsã, simintsã, arãdãtsinã, etc.); dãmãrlãtcu
{ro: de rasă (bună)}
vinã2
vinã2 (ví-nã) sf vini/vine (ví-ni) – loclu (soea, dãmara) di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã;
(expr: easti vina-a lui; easti el di vinã = di la el s-tradzi; el stipseashti; stepsul easti a lui)
{ro: origine, soi, (linie de) descendenţi, provenienţă}
{fr: source, origine, espèce, provenance, sorte, lignée}
{en: source, origin, provenance, sort, (line of) descendants}
ex: tuti s-dusirã la vina (arãzga, arãdãtsina) a lor; lj-aflai vina (arãzga, arãdãtsina); di zbor-zbor, lu ntribã nãsã di-iu lj-easti vina? (di tsi soi easti?; di iu lj-yini dãmara?); easti di vinã (soi, dãmarã) mari; tsi-i vina-a lui
(expr: cari-i stepsul a lui), cã nu-aflã un sots cum prindi
§ bimã (bí-mã) sf bimi/bime (bí-mi) – (unã cu vinã2)
ex: s-nu-lj si veadã bima (s-lji chearã soea, dãmara) al tadi; tsi bimã (soi, dãmarã) di pescu easti-aestu?; cari lj-easti bima (arãzga, dãmara)?; stindzi-ts bima! (s-tsã chearã dãmara, soea)
vitil
vitil (vi-tílú) sm vitilj (vi-tíljĭ) – loclu di-iu izvurashti apã; loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); cap di-arãu, izvur, izvor, fãntãnã; arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: matcă de apă, izvor, origine}
{fr: source (d’eau), origine}
{en: source; origin}
ex: di la vitilu (izvurlu) dit munti, u-adusirã apa pit chiunghi