DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biligicã

biligicã (bi-li-gí-cã) sf biligits (bi-li-gítsĭ) – stulii tsi sh-u-adutsi cu-un tserclju (nel mari), di-aradã di-asimi i malamã, tsi s-poartã di muljeri tu brats ningã mãnã; bilingicã, biliungicã, biligic, biligechi, bilgechi, bizilicã, biliczii
{ro: brăţară}
{fr: bracelet}
{en: bracelet}
ex: lj-featsi doarã nã biligicã di-asimi; purta la mãnã unã biligicã di malãmã

§ bilingicã (bi-lin-gí-cã) sf bilingits (bi-lin-gítsĭ) – (unã cu biligicã)

§ bilingiucã (bi-lin-gĭú-cã) sf biliungits (bi-lin-gĭútsĭ) – (unã cu biligicã)

§ biligic (bi-li-gícŭ) sn biligicuri (bi-li-gí-curĭ) – (unã cu biligicã)
ex: zãnatea easti biligic di-amalãmã

§ biligechi/biligeche (bi-li-gé-chi) sf biligechi (bi-li-géchĭ) – (unã cu biligicã)

§ bilgechi/bilgeche (bil-gé-chi) sf bilgechi (bil-géchĭ) – (unã cu biligicã)

§ bizilicã (bi-zi-lí-cã) sf bizilits (bi-zi-lítsĭ) – (unã cu biligicã)
ex: bizilicã di malãmã lucratã sirmatiro; mi miscu cu unã bizilicã di asimi afumatã tu flurii

§ biliczii/biliczie (bi-lic-zí-i) sf biliczii (bi-lic-zíĭ) – (unã cu biligicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

malamã

malamã (má-la-mã) sf fãrã pl – metal scumpu (cu hroma galbinã lutsitã), cu cari s-fac multi giuvairi (minghiushi, neali, sãhãts, etc.); metalu dit cari s-fac fluriili (lirili, galbinili, mahmudiili, etc.); amalamã, amalomã, amalumã, flurii;
(expr:
1: om (inimã) di malamã = om multu bun la inimã;
2: malamã s-acats, cheatrã s-fatsi = tuti lucrilji-nj si duc anapuda)
{ro: aur}
{fr: or}
{en: gold}
ex: cu malamã ti vindu sh-cu gortsã ti acumpãr; l-cunoscu ghini, easti un om di malamã (fig: multu bun la inimã); am un frati, malamã (fig: ca malama, om multu bun)

§ malãmã (má-lã-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: ari minti di malãmã (fig: ca malãma, multu bunã)

§ amalamã (a-má-la-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: gãljinã di amalamã; zãnatea-i biligicã di amalamã

§ amalãmã (a-má-lã-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)
ex: lj-avea adusã trã isozmã un nel di malãmã cu cheatrã shi unã sãhati di-amalãmã

§ amalomã (a-má-lo-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)

§ amalumã (a-má-lu-mã) sf fãrã pl – (unã cu malamã)

§ malamaternju (ma-la-ma-tér-njĭu) adg malamater-nji/malamaternje (ma-la-ma-tér-nji), malamaternji (ma-la-ma-tér-nji), malamaternji/malamaternje (ma-la-ma-tér-nji) – tsi easti adrat di-amalamã; tsi easti acupirit cu-un petur suptsãri di-amalamã; glubudan; mãlãmusit, hrisusit, nglubudat, ãngãlbidat, afumat
{ro: de aur; aurit}
{fr: fait d’or; doré}
{en: made of gold; gilded}
ex: cãpitãnj malamaternju (mãlãmusit)

§ mãlãmusescu (mã-lã-mu-sés-cu) (mi) vb IV mãlãmusii (mã-lã-mu-síĭ), mãlãmuseam (mã-lã-mu-seámŭ), mãlãmusitã (mã-lã-mu-sí-tã), mãlãmusiri/mãlãmu-sire (mã-lã-mu-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma multu, etc.); hrisusescu, afum, ãngãlbidedz, nglubudedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn