DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bilescu

bilescu (bi-lés-cu) (mi) vb IV bilii (bi-líĭ), bileam (bi-leámŭ), bilitã (bi-lí-tã), biliri/bilire (bi-lí-ri) – scot chealea di pi truplu ntreg (i unã parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi (un mer, unã purtucalã, etc.); zmulgu peanili di la un pulj (gãljinã); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; cur, dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, etc.;
(expr:
1: dispolj pri cariva = lj-ljau tut tsi ari (casã, stranji, aveari, etc.;
2: bilescu pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) = lau (alghescu) pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) acasã i la-arãu)
{ro: jupui, beli, coji, înălbi (pânză)}
{fr: ôter la peau; écorcer; dépouiller; blanchir (toile)}
{en: skin; bark; peel, strip, launder}
ex: altsã di chelj li bilea oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; nu shtea s-lu bileascã (s-lji scoatã chealea); bilea-l njelu ghini; cãsaplu ma bileashti nãmaljlu; lj-avea psusitã calu sh-ma-l bilea; nã bilirã furlji
(expr: nã dispuljarã, nã loarã tut tsi-aveam); muljerli bilescu pãndza la-arãu
(expr: u la, u-alghescu) pãndza la-arãu; pãndza aestã nu s-bileashti ghini
(expr: nu s-la, nu s-algheashti); muljerli s-duc la izvur ca s-bileascã pãndzãli

§ bilit (bi-lítŭ) adg bilitã (bi-lí-tã), bilits (bi-lítsĭ), biliti/bilite (bi-lí-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari scoasã chealea di pi trup; (fructu) tsi-lj s-ari curatã coaja; tsi-lj s-ari zmulsã perlji (a unui om) i peanili (di la gãljinã); etc.; curat, dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, etc.
{ro: jupuit, belit, cojit, înălbit (pânză)}
{fr: ôté la peau; écorcé; dépouillé; blanchi (toile)}
{en: skinned; barked; peeled, stripped, laundered}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cap bilit (fãrã per); gumar bilit (fãrã sãmar)

§ biliri/bilire (bi-lí-ri) sf biliri (bi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a înălbi pânză; jupuire, belire, cojire, înălbire}
{fr: action d’ôter la peau; d’écorcer; de dépouiller; de blanchir la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gol

gol (gólŭ) adg goalã (gŭá-lã), golj (góljĭ), goali/goale (gŭá-li) –
1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fãrã tsiva altu; mash el; el singur; etc.;
2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frãndzã pri pom, arburi pri golinã, caduri pri stizmã, etc.); dispuljat, gulishan, goalish;
(expr:1: easti gol = easti ftohi, oarfãn;
2: gol ca tufechea = dip gulishan, tsi nu-ari dip tsiva pi el;
3: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva cu mini;
4: talji (zboarã) goali = dzãtsi (talji) zboarã fãrã simasii, pãlavri, tsi nu vor s-dzãcã tsiva, papardeli, curcufeli, shahlamari;
5: nu-lj si mãcã goalã = easti om bun, gioni; nu easti om di-aradã ca s-pots s-ti-agiots cu el)
{ro: gol, despuiat; sărac; numai}
{fr: vide, creux; nu, à poil, dépouillé}
{en: empty; naked, bare}
ex: cap gol di (fãrã di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); muntsãlj va s-armãnã golj (fãrã tsiva) shi ernji; suntu golj di (fãrã) turmi muntsãlj; dimneatsa goalã (dispuljatã, gulishanã) tut mi-aflam; am unã carti goalã (mash unã carti); chiupa di umtu nã u alãsarã goalã (fãrã tsiva nuntru); mash atsea casã goalã (singurã) avea; am tsi dzãts tini, mi-alãsã gol (fig: fãrã tsiva, ftohi, oarfãn), gulishan; goalã (fig: goalishi, fãrã tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pãni goalã l-dai ficiorlu? (mash trã pãni, fãrã tsiva altu, trã tsiva dip?); mãcã pãni, sh-goalã (fãrã tsiva altu) sh-fãr di cash; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjirã; a tatã-tui, ljirtatlu, nu-lj si mãca goalã
(expr: eara om bun, gioni cu cari nu puteai s-ti-agiots); talji, zburashti multi goali
(expr: zboarã goali, papardeli)

§ gulescu (gu-lés-cu) vb IV gulii (gu-líĭ), guleam (gu-leámŭ), gulitã (gu-lí-tã), guliri/gulire (gu-lí-ri) –
1: scot dit un lucru (vas, buti, casã, etc.) tut tsi s-aflã nãuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, icã lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu;
2: ãlj ljau (ãl dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fãrã dip tsiva; mprad
{ro: goli, despuia}
{fr: vider, dénuder, dévêtir, dépouiller}
{en: empty; bare, strip, drain}
ex: gulii cupa di yin (biui tut yinlu dit cupã); va s-gulescu chiupa; gulit (scoasit sh-biut tut tsi-avea tu) unã buti di yin; nj-si guli casa deanda fudzi; mi gulirã fari (nj-loarã tut, mi-alãsarã gol); furlji nã gulirã (mprãdarã, loarã tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mã-ta; gulea (aminta tut la cãrtsã, loa tuts pãradzlji tsi lj-avea alantsã) dipriunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

petur

petur (pé-turŭ) sn peturi/peture (pé-tu-ri) –
1: frãndzã di-aloat teasã suptsãri, cu cari s-fatsi pita; frãndzã di aloat teasi suptsãri n casã, uscati sh-fapti cumãts njits (tra s-tsãnã pãnã earna), tsi suntu hearti cu oauã sh-cu cash tra si s-mãcã (ca tãmaci, ca macaroani di casã);
2: acupirãmintul multu suptsãri, faptu di-unã lugurii muljitoasã (ca apa, bueaua, untulemnul, etc.) tsi anvileashti un lucru; lugurii tsi easti arãspãnditã putsãn cãti putsãn pristi fatsa-a unei alti lugurii i namisa di alti dauã lugurii
(expr: (galbin) ca peturlu di tsearã = easti multu galbin la fatsã, ca tseara)
{ro: foaie de plăcintă; strat}
{fr: pâte feuilletée don’t on fait la “pita”; pâte feuilletée mise en morceaux; couche}
{en: dough made specifically in thin, puffy sheets for Macedonian “pita”; layer, stratum}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); peturlu pri cãrpitor s-tindi; prota peturlu di prisuprã, apoea veardzãli; nãs ca petur di tsearã
(expr: galbin tu fatsã ca tseara); galbini ca peturli di tsearã; pulbirea peturi pri fatsa-a ljei s-teasi; peturi cu oauã sh-cu lapti; dada adarã pitã cu peturi multi; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; cashlu bun s-lja peturi, peturi; featsim peturi trã earnã; mãcãm peturi (tãmaci) aseara

§ mpeatur (mpeá-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – tindu aloatlu tra s-lu fac peturi (di pitã); bag un petur (faptu dit unã lugurii) pristi fatsa-a unui lucru; mpituredz, mpetur
{ro: tinde foi de plăcintă}
{fr: étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: make puffy sheets of dough}

§ mpituredz (mpi-tu-rédzŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)

§ mpetur (mpé-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
ex: tora intrã tu cãpisteari ca sã mpeturã (sã ntindã peturi); cashlu gras sã mpeturã (s-disfatsi peturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sturnari/sturnare

sturnari/sturnare (stur-ná-ri) sf sturnãri (stru-nắrĭ) – soi di cheatrã tsi scoati scãntealji cãndu easti aguditã cu cilechea; cumãtici di cheatrã cari, deadun cu amnarea (di cilechi) tsi u-agudeashti, easti ufilisitã la-aprindearea-a foclui; cremini;
(expr: bilescu cu sturnarea = vãsãnipsescu, munduescu pri cariva multu di multu, dip canda-lj scot chealea cu sturnarea)
{ro: cremene}
{fr: silex, pierre à feu (à fusil)}
{en: quartz}
ex: sturnari albã; lja tufechea cu sturnari; tufechea-lj cu sturnari; aushlu s-aleapsi cu alãgarea, s-ficiorlu cu sturnarea; dinãcali s-fatsi un munti di sturnari; va ti bilescu cu sturnarea
(expr: va ti vãsãnipsescu, va ti munduescu multu di multu); acãtsats preftul, s-lu bilim cu sturnarea
(expr: s-lu vãsãnipsim, s-lu munduim)

§ sturnãros (stur-nã-rósŭ) adg sturnãroasã (stur-nã-rŭá-sã), sturnãrosh (stur-nã-róshĭ), sturnãroasi/sturnãroase (stur-nã-rŭá-si) – loc cu multi chetsrã di sturnari
{ro: silicios}
{fr: silicieux}
{en: siliceous, with quartz}
ex: loc sturnãros (cu sturnari)

§ sturnuros (stur-nu-rósŭ) adg sturnuroasã (stur-nu-rŭá-sã), sturnurosh (stur-nu-róshĭ), stur-nuroasi/sturnuroase (stur-nu-rŭá-si) – (unã cu sturnãros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã