|
|
bilcic
bilcic (bil-cícŭ) sn bilcitsi (bil-cí-tsi) shi bilcicuri (bil-cí-curĭ) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; serghi, mushtuc, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of a steelyard (roman balance) arm}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu (angucitoari: bilciclu di la cãntari)
bou
bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)
§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits
§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)
muciuc
muciuc (mu-cĭúcŭ) sn muciutsi/muciutse (mu-cĭú-tsi) – limba di la zighã
{ro: limbă de cântar}
{fr: fléau (bras de balance)}
{en: beam (arm of a balance)}
ex: ca muciuc di zighã
§ mãciuc (mã-cĭúc) sn mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – varlu (greatsa) a lucrului tu cari easti bãgat (nvilit, ãncljis, tsãnut, etc.) un lucru tsi s-yixeashti; darã, tarã
{ro: daraua dela cântărit}
{fr: tare}
{en: allowance for weight}
§ mushtuc (mush-túcŭ) sn mushtutsi/mushtutse (mush-tú-tsi) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; bilcic, serghi, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}
serghi/serghe
serghi/serghe (sér-ghi) sf serghi (sér-ghi) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; nelu cu cari s-acatsã un cãtinar cu cari sã ncljidi tsiva; bilcic, mushtuc, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}
ex: acatsã serghea cu cãtinarlu ghini, tra s-nu-armãnã usha dishcljisã
stumbu2
stumbu2 (stúm-bu) sn stumburi (stúm-burĭ) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; bilcic, serghi, mushtuc
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}
ex: stumbul di pi coada di cãntari