DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti

§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piduclju

piduclju (pi-dú-cljĭu) sm piduclji (pi-dú-clji) – multi turlii di insecti njits (bumbãrats, bubulits), fãrã arpiti, cari bãneadzã cu sãndzili tsi-l sug di pi truplu-a omlui (a prãvdzãlor), sh-alasã ca unã soi di gãrnutsã i seamni-aroshi pri chealea-a omlui (di-l fatsi omlu si sã scarchinã multu); biduclju, mingiush, minciush, minciushi
{ro: păduche}
{fr: pou}
{en: louse}
ex: lu-aflai mplin di piduclji; piducljul dupã tsi si saturã, easi pri sufrãntseauã

§ biduclju (bi-dú-cljĭu) sm biduclji (bi-dú-clji) – (unã cu piduclju)
ex: biduclju di prun; biduclju di gumar

§ piduclja-mi/piducljame (pi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di biduclji; biducljami, mintsimi, minciushami
{ro: mulţime de păduchi}
{fr: foule de poux, vermine}
{en: multitude of lice, vermin}

§ biducljami/biducljame (bi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu piducljami)

§ piducljos (pi-du-cljĭósŭ) adg piducljoasã (pi-du-cljĭŭá-sã), piducljosh (pi-du-cljĭóshĭ), piducljoasi/picucljoase (pi-du-cljĭŭá-si) – cari ari piduclji pri el; tsi easti mplin di piduclji; tsi ari acãtsatã piduclji; biducljos; (fig: piducljos = om tsi nu para s-aspealã, tsi sta tut chirolu murdar, cu stranj-arupti, etc.)
{ro: păduchios}
{fr: pouilleux}
{en: with lice, lousy}
ex: cãdzu pi mãna-a piducljoshlor (fig: a murdarlor, a dispuljatslor)

§ biducljos (bi-du-cljĭósŭ) adg biducljoasã (bi-du-cljĭŭá-sã), biducljosh (bi-du-cljĭóshĭ), biducljoasi/biducljoase (bi-du-cljĭŭá-si) – (unã cu piducljos)

§ mpiducljedz (mpi-du-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpiducljai (mpi-du-cljĭáĭ), mpiducljam (mpi-du-cljĭámŭ), mpiducljatã (mpi-du-cljĭá-tã), mpiducljari/mpiducljare (mpi-du-cljĭá-ri) – acats piduclji; mi umplu di piduclji; piducljedz, biducljedz, mbiducljedz; minciushedz, mingiushedz
{ro: prinde păduchi, (se) umple de păduchi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puric1

puric1 (pú-ricŭ) sm purits (pú-ritsĭ) – numi datã la multi prici njits (ca biducljul), cu hroma lai-cafe, tsi nu-ari arpiti tra s-azboairã ma ari cicioarli di dinãpoi ma mãri sh-multu vãrtoasi tra s-poatã s-ansarã dit un loc tu altu, sh-bãneadzã cu sãndzili tsi-l sudzi di la om i prãvdzã (sh-ti ndauã turlii di prici tsi bãneadzã pi planti, cu dzama dit frãndzã);
(expr:
1: nu va s-acatsã purits = (i) nu va sã sta multu iuva, tra s-acatsã purits; (ii) nu va s-amintã tsiva, nu va s-facã hãiri, aveari, pãradz;
2: va sã scoatã seu sh-di purits = easti ahãntu scljinciu, cã va s-amintã pãradz sh-di-aclo di iu nu s-poati;
3: nj-si fatsi (nji s-adunã) inima cãt un puric = nj-easti multu fricã, cã mi ved tu-un mari piriclju dit cari nu shtiu cum s-ascap;
4: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
5: ncaltsã puritslji = nu para easti dishteptu (macã ncaltsã sh-puritslji!))
{ro: purice}
{fr: puce}
{en: flea}
ex: njic nj-escu, lai nj-escu, sh-amirãlu lu ursescu (angu-citoari: puriclu); porcu nu-i shi zurnã ari (angucitoari: puriclu); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angu-citoari: puriclu); mi chipinarã puritslji; nu putu s-doarmã di purits; nu va s-facã purits
(expr: nu va s-facã aveari) tu bana-a lui; picurarlji ncaltsã sh-puriclu
(expr: nu para suntu dishteptsã); ahãt glar easti cã sh-di purits va sã scoatã seu
(expr: easti multu scljinciu)

§ puricami/puricame (pu-ri-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di purits; tutã miletea-a puritslor
{ro: puricărie}
{fr: nombre de puces}
{en: multitude of fleas}
ex: multã puricami tu-aestu loc

§ puric2 (pú-ricŭ) (mi) vb I puricai (pu-ri-cáĭ), puricam (pu-ri-cámŭ), puricatã (pu-ri-cá-tã), puricari/puricare (pu-ri-cá-ri) – (mi) cur (caftu) di purits; mutrescu un lucru cu multã cãshtigã tra s-lj-acats (s-lj-avin) puritslji tsi s-aflã tu el;
(expr: l-puric = l-mutrescu cu multã cãshtigã; l-discos)
{ro: purica}
{fr: nettoyer (quelque choses) des puces}
{en: clean (something) of fleas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn