|
|
bideni/bidene
bideni/bidene (bi-dé-ni) sf bidenj (bi-dénjĭ) – stranj di muljari tsi s-bagã pisuprã di fustani, cu ghunã, cu mãnits lundzi, sh-di-aradã lungu pãnã di dzinuclji; chiurcu, bundã, gunã, sac
{ro: haină îmblănită (de femeie); scurteică, biden}
{fr: manteau fourré (de femme), avec manche et tombant jusqu’aux genoux}
{en: (woman) fur coat}
ex: bideni (gunã) cu vulchi galbini; tsal Naum, bideni (gunã) mari; nj-adusi bidenea; s-purta multu nãoarã bidenjli
§ bundã1 (bún-dã) sf bundi/bunde (bún-di) – (unã cu bideni)
ex: lja-ts bunda (guna) cã easti arcoari; Niculceanj cu bundi (stranji di ghunã); feati cu bundi (bidenj) di nafei; bundã i bideni
caldu
caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)
§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã
§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi
§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)
gunã
gunã (gú-nã) sn guni/gune (gú-ni) –
1: perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; chiurcu;
2: stranji faptu cu-aestã cheali di prãvdzã; chiurcu, bundã, bideni, sac
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: bunã-i, mindui nãs, trã guna-ali prifteasã; s-adrã sh-bãgã guna, Chira-Mara
nurcã
nurcã (núr-cã) sf nurtsi/nurtse (núr-tsi) – prici di apã, tsi mãcã carni shi sh-alãpteadzã njitslji, sh-cari ari un gunã mushatã dit cari s-fac pãltadz ti muljeri; guna di la aestã prici; paltolu adrat cu-aestã gunã;
(expr: (bideni) cu nurcã = (bideni) cu astali di nurcã)
{ro: nurcă}
{fr: loutre}
{en: otter}
ex: sh-avea faptã unã bideni cu nurcã
(expr: cu astali di nurcã)
sac2
sac2 (sácŭ) sm sats (sátsĭ) shi sn sacuri (sá-curĭ) – stranj (i palto) di earnã (trã muljeri) di gunã i cu astari di gunã, lungã pãnã di dzinuclji; bideni, gunã, chiurcu, bundã
{ro: blană, haină îm-blănită}
{fr: habit (ou manteau) fourré d’hiver pour les femmes}
{en: woman fur coat}
ex: lj-featsi un sac (stranj) di iulmai ti Crã-ciun; bagã-ts saclu (stranjlu, guna), cã easti-arcoari nafoarã; sã-nj pitritsets fustani shi sac (gunã); nj-easti dor di un lai sac (unã lai gunã); ta s-n-adarã sats sh-fustãnj; s-nã coasã fustãnj shi sacuri (guni)
sãmurã
sãmurã (sã-mú-rã) sf sãmuri (sã-múrĭ) – prici njicã tsi ari unã gunã multu mushatã shi scumpã (cu hroma murnã sh-cu-unã damcã albã pi cheptu) cu cari s-fac paltadz (ma multu ti muljeri); guna datã di-aestã prici; paltolu tsi s-fatsi cu-aestã gunã; samuri, sãmuri, iulmai, ilmai, elmai, ilmã
{ro: samur}
{fr: zibeline; bonnet de basse qualité}
{en: sable}
§ sãmuri/sãmure (sã-mú-ri) sf sãmuri (sã-múrĭ) – (unã cu sãmurã)
ex: am unã bideni cu sãmuri; avutlu lo hilj-su, lu nviscu cu samuri
§ samuri/samure (sa-mú-ri) sf sãmuri (sã-múrĭ) – (unã cu sãmurã)