DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bidelj

bidelj (bi-déljĭŭ) sn bidelji/bidelje (bi-dé-lji) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi li fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: bidelj (dari) vai plãteascã; suntu bidelji (dãri) pristi hoarã; bidelji (dãri) chiruti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

decat

decat (dhé-catŭ) sn decati/decate (dhé-ca-ti) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari shi avigljarea tsi lj-u fatsi, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, bidelj, hãraci, haraci, hargi, gilep, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

for2

for2 (fórŭ) sn foruri (fó-rurĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, decat, bidelj, hãraci, haraci, hargi, gilep, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit, contribuţie}
{fr: taxe, dîme, impôt, contribution}
{en: tax, duty, contribution}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghizmã

ghizmã (ghíz-mã) sf ghizmi/ghizme (ghíz-mi) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi lu-alasã s-li facã (trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, trã alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, income tax, duty}
ex: darea (hãracilu, gileplu, bideljlu, multi ori parti dit aveari) tsi lja chivernisea cati an di la oaminj; multu lã lja ghizmã la oarfãnjlji di huryeats; ghizma easti pi ndauã

§ ghizmedz2 (ghiz-médzŭ) vb I ghizmai (ghiz-máĭ), ghizmam (ghiz-mámŭ), ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmari/ghizmare (ghiz-má-ri) – ljau (trã chivernisi) ghizma (dãri, gilep, hãraci, bidelj, dhecat (“a dzatsea parti dit aveari”), etc.) di la oaminj; dispolj cu dãrli
{ro: taxez, despoi}
{fr: dîmer, prélever la dîme, dépouiller}
{en: tax, despoil}
ex: aghizmats-lji (dispuljats-lji, loats-lã dãrli) cãt ma multu; pãnã tu vahtea aestã nica nu ari ghizmuitã huryeatslji

§ ghizmat2 (ghiz-mátŭ) adg ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmats (ghiz-mátsĭ), ghizmati/ghizmate (ghiz-má-ti) – tsi-lj s-ari loatã darea, tsi fu dispuljat di dãri
{ro: taxat, despuiat}
{fr: dîmé, à qui on a prélevé la dîme, dépouillé}
{en: taxed, despoiled}

§ ghizmari2/ghizmare (ghiz-má-ri) sf ghizmãri (ghiz-mắrĭ) – loari di dãri
{ro: acţiunea de a taxa, despuia; taxare, despuiare}
{fr: action de dîmer, de prélever la dîme, de dépouiller}
{en: action of taxing, despoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gilep

gilep (gi-lépŭ) sn gilepuri (gi-lé-purĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã oili tsi creashti; dat, dari, decat, for, bidelj, hãraci, haraci, hargi, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă pe oi, oierit}
{fr: impôt sur les moutons}
{en: tax on sheep}
ex: tsintsi aslanj gilep (dari, for) trã unã oai

§ gilipci (gi-lip-cí) sm gilipceadz (gi-lip-cĭádzĭ) – omlu-a statlui tsi s-dutsi s-adunã gileplu di la oaminj
{ro: încasator de oierit}
{fr: celui qui encaisse l’impôt sur les moutons}
{en: sheep tax collector}
ex: vinjirã gilipceadzlji n hoarã

§ gilepci (gi-lep-cí) sm gilepceadz (gi-lep-cĭádzĭ) – (unã cu gilipci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãraci/hãrace

hãraci/hãrace (hã-rá-ci) sf hãrãci (hã-rắci) – veaclji dari tsi u plãtea tu amirãrilja nturtseascã mash atselj tsi nu eara turtsã (muslimanj); haraci, hargi, haratsumã, dat, dari, decat, for, viryii, bidelj, gilep, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: nu plãtii ninga hãracea; nã streasi s-dãm hãracea

§ haraci/harace (ha-rá-ci) sf harãci (ha-rắci) – (unã cu hãraci)
ex: estan mi bãgarã s-pãltescu haraci

§ haratsumã (ha-rá-tsu-mã) sf haratsumi/haratsume (ha-rá-tsu-mi) shi hãrãtsunj (hã-rã-tsúnjĭ) – dari tsi u bagã chivernisea pi caplu di om; haraci, hãraci, hargi, dat, dari, decat, for, bidelj, gilep, viryii, ghizmã
{ro: bir}
{fr: perception de la capitation, exaction}
{en: capitation, exaction}
ex: nãs nã ascãpã di hãrãtsunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oai/oae

oai/oae (ŭá-i) sf oi (óĭ) – pravdã imirã, criscutã di armãnj trã lapti, lãnã shi carni; feamina-a birbeclui;
(expr:
1: (om) di la oi = (om) aplo, ageamit, tsi nu shtii multi, tsi ari purtari di picurar, di om agru di la munti;
2: ti pitrec io la oi? = mini va ti-arãd?, io va tsã trag cãlupea?, io va tsã bag tastrul di gushi?, etc.;
3: oai; oaea-l Dumnidzã; easti ca unã oai = om bun la inimã, dobru, mulashcu, imir;
4: suntu ca oili, unã dupã-alantã = suntu ca glari, ca oili tsi s-lja unã dupã-alantã;
5: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu sh-amintã bana omlu, aclo sh-aspardzi shi paradzlji;
6: ca unã oai vãrlã = tsi easti ca tivichel, lishor la minti, imnã greu andãrlãsit;
7: ca scaljlu di lãna-a oailjei s-tsãni = s-tsãni multu vãrtos, di nu poati omlu s-ascapã lishor di el;
8: oaea s-dutsi la scalj, nu scaljlu la oai = biljaea nu yini singurã, omlu singur sh-u caftã;
9: cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi am minti, nu-am oi = mintea-lj yini a omlui mash dupã tsi u pati, dupã tsi li cheari tuti;
10: dit unã oai, doauã chelj nu es = nu pots sã-lj ljai ma multu a omlui di-atsea tsi ari;
11: tundi-u oaea ma nu u bilea = fã mash cãt lipseashti, nu ma multu; nu lja ma multu dicãt ai ananghi;
12: oae ti fats (ti-amintsã)? luplu ti mãcã = macã Dumnidzã ti fatsi slab shi aplo, s-ti-ashteptsã s-ti-arãdã lumea;
13: tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai = omlu multu bun arariori lj-u poati a omlui arãu;
14: nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei = nu pots s-lu-aspari omlu-arãu mash cu zboarãli;
15: badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = va sã shtii s-ti afireshti di omlu arãu, nu lipseashti s-lji fats besã;
16: sh-oili tuti, sh-cu luplu oaspi nu s-poati = nu pots s-hii oaspi cu dushmanlu, sã-lj fats besã shi s-pistipseshti cã nu va ti-arãdã, nu va tsã facã-arãu;
17: oaea tsi s-arãspãndeashti luplu u mãcã = ma s-esh dit lumea-a ta shi nu-ai altu ningã tini cu cari s-ti-aveglji shi s-ti apãri, lumea va poatã s-ti-arãdã lishor;
18: ma ghini ndoi cãrbunj dicãt nã njilji di oi = zbor tsi s-dzãtsi cã, atumtsea cãndu ngljets sh-mori di-arcoari, easti ma ghini s-ai ndoi cãrbunj s-ti ncãldzãshti dicãt unã njilji di oi)
{ro: oaie}
{fr: brebis, mouton}
{en: sheep}
ex: patru imnã, doauã sta, n casã dat (bãrtsat) nã da (angucitoari: oaea); aclo tundea un celnic oili; oi ai, casã mplinã ai; oili au buni, ma au sh-cripãri; unã oai arãnjoasã umpli oili tuti; eara armãnj, nu easti multu di-atumtsea, cari avea cãti 10,000 di oi; easti ca unã oai
(expr: easti om bun, dobru, moali);

§ uitsã (u-í-tsã) sf uitsi/uitse (u-í-tsi) – oai njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

taxidar1

taxidar1 (tac-si-dárŭ) sm taxidari (tac-si-dárĭ) – atsel tsi adunã di la oaminj darea (forlu, bideljlu, gileplu, etc.) tsi au s-u da a statlui; taxidlar
{ro: perceptor}
{fr: percepteur des revenus de l’état}
{en: tax collector}
ex: lu-agiumsi un taxidar

§ taxidlar (tac-si-dlárŭ) sm taxidlari (tac-si-dlárĭ) – (unã cu taxidar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã