DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bicriu

bicriu (bi-críŭ) adg bicrii/bicrie (bi-crí-i), bicrii (bi-críĭ), bicrii (bi-críĭ) – tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu (si s-facã tsai, dzadã, cucutã, etc.); tsi sã mbeatã multu; mbitãtor, ambitãtor, ãmbitãtor, mbitãtonj, ambitãtonj, ãmbitãtonj
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunk}
ex: easti un bicriu (mbitãtor) nu bagã tu cornu tsi-ts dzãtsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mbet

mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã

§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!

§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shoshi/shoshe

shoshi/shoshe (shĭó-shi) sm, adg shoshanj(?) (shĭó-shĭanjĭ) – om dit pãrmiti tsi easti mbitãtor, bicriu, glar, hut; etc.
{ro: om legendar care este beţiv, prost, etc.}
{fr: homme légendaire qui est nigaud, ivrogne, etc.}
{en: legendary man who is a fool, a drunkard, etc.}

§ shushuescu (shĭu-shĭu-ĭés-cu) vb IV shushuii (shĭu-shĭu-íĭ), shushueam (shĭu-shĭu-ĭámŭ), shushuitã (shĭu-shĭu-í-tã), shushui-ri/shushuire (shĭu-shĭu-í-ri) – nj-fudzi mintea din cap sh-fac ca un glar; shushescu, shushãscu, zurlusescu, glãrescu, hãzusescu, nj-lja caplu vimtu; nj-lja mintea gaea; shishtisescu, cicãrdisescu, shishirdisescu, u cher aearea; nj-cher ziga di minti, etc.
{ro: înnebuni}
{fr: affoler}
{en: go crazy}
ex: shi tini ti shushueshti (glãreshti)

§ shushuit (shĭu-shĭu-ítŭ) adg shushuitã (shĭu-shĭu-í-tã), shushuits (shĭu-shĭu-ítsĭ), shushuiti/shushuite (shĭu-shĭu-í-ti) – tsi lj-ari fudzitã mintea din cap; tsi ari glãritã; shushit, shushãt, zurlusit, glãrit, hãzusit, shishtisit, cicãrdisit, shishirdisit, etc.
{ro: înnebunit}
{fr: affolé}
{en: gone crazy}

§ shushuiri/shushuire (shĭu-shĭu-í-ri) sf shushuiri (shĭu-shĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shushueashti (glãreashti); shushiri, shushãri, zurlusiri, glãriri, hãzusiri, shishtisiri, cicãrdisiri, shishirdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a înnebuni; înnebunire}
{fr: action d’affoler; affolement}
{en: action of going crazy}
ex: nimal bãnãm cu shushuiri (glãrimi)

§ shushescu (shĭu-shĭés-cu) vb IV shushii (shĭu-shíĭ), shusham (shĭu-shĭámŭ), shushitã (shĭu-shí-tã), shushiri/shushire (shĭu-shí-ri) – (unã cu shushuescu)

§ shushit (shĭu-shítŭ) adg shushitã (shĭu-shí-tã), shushits (shĭu-shítsĭ), shushiti/shushite (shĭu-shí-ti) – (unã cu shushuit)

§ shushi-ri/shushire (shĭu-shí-ri) sf shushiri (shĭu-shírĭ) – (unã cu shushuiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn