DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bichear

bichear (bi-chĭárŭ) sm, adg (mash masculin) bicheari (bi-chĭárĭ) – bãrbat (ficior) tsi nu easti nsurat; ninsurat, nincurunat, nincrunat, cãndãturash
{ro: burlac}
{fr: célibataire}
{en: single (man only), unmarried}
ex: armasi bichear (ninsurat); bunã-i bana di bichear

§ bichireatsã (bi-chi-reá-tsã) sf bichirets (bi-chi-rétsĭ) – starea tsi u ari un bãrbat cari nu easti nsurat (cu tuti cã-lj vinji chirolu); bichirlãchi, agamii, aghamii, ninsurari (trã bãrbat), nincurunari, fãrã cãrunã
{ro: burlăcie}
{fr: célibat (pour hommes)}
{en: celibacy (for men)}
ex: bichireatsa nu-i bunã

§ bichirlãchi (bi-chir-lắ-chi) sf bichirlãchi (bi-chir-lắchĭ) – (unã cu bichireatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãndãturash

cãndãturash (cãn-dã-tu-ráshĭŭ) sm cãndãturash (cãn-dã-tu-ráshĭ) – cilimeanlu tu chirolu tsi creashti shi easti namisa di ficiuric shi om; tinir di vãrã 15-16 di anj; ficior tsi nu easti ninga nsurat; ficior bichear; alabaci, talabaci, hilandru, ficiurangu, ficiurac, giunopal, etc.
{ro: adolescent, celibatar}
{fr: adolescent, jeune homme; célibataire}
{en: teen, adolescent, bachelor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curunã1

curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)

§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)

§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna

§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nsor

nsor (nsórŭ) (mi) vb I nsurai (nsu-ráĭ), nsuram (nsu-rámŭ), nsuratã (nsu-rá-tã), nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) – (trã ficior, bãrbat) mi leg cu-unã featã (muljari) nãintea-al Dumnidzã (la bisearicã, cu preftul tsi-nj bagã nã crunã pri cap) s-u ljau trã nicuchira cu cari sã-nj fac unã casã sh-unã fumealji; ãnsor, sor, (bãrbatlu) mi ncurun, (bãrbatlu) bag curuna, (bãrbatlu) ljau muljari; (bãrbatlu) mi ljau cu…
{ro: însura}
{fr: (se) marier (un homme)}
{en: get married (man)}
ex: astãsearã lu nsurarã (lj-bãgarã curuna); si nsurã (si ncurunã) pi chefea-a lui; si-lj dzãtsets cã mi nsurai (mi ncrunai); shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã

§ nsurat (nsu-rátŭ) adg (mash masculin) nsurats (nsu-rátsĭ) – (bãrbatlu) tsi s-ari ncurunatã (bãgatã curuna, loatã) cu-unã muljari; ãnsurat, surat, loat, ncurunat, ncrunat
{ro: însurat}
{fr: marié (un homme)}
{en: married (man)}

§ nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) sf nsurãri (nsu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat si nsoarã; ãnsurari, surari, ncurunari, ncrunari, loari
{ro: acţiunea de a se însura; însurare}
{fr: action de (se) marier (un homme)}
{en: action of getting married (man)}
ex: ficior ti nsurari; cari vã-i gionili trã nsurari?

§ ninsurat (nin-su-rátŭ) adg (mash masculin) ninsurats (nin-su-rátsĭ) – ficior tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti nsurat; bichear, nincurunat, nincrunat
{ro: necăsătorit, neînsurat}
{fr: non marié}
{en: bachelor, unmarried (man)}

§ ninsurari/ninsurare (nin-su-rá-ri) sf ninsurãri (nin-su-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat nu si ncurunã (sh-armãnj ninsurat); nincurunari (bãrbatlu)
{ro: acţiunea de a nu (se) însura}
{fr: action de ne pas (se) marier (homme)}
{en: action of not getting married (man)}

§ ãnsor (ãn-sórŭ) (mi) vb I ãnsurai (ãn-su-ráĭ), ãnsuram (ãn-su-rámŭ), ãnsuratã (ãn-su-rá-tã), ãnsura-ri/ãnsurare (ãn-su-rá-ri) – (unã cu nsor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn